Boris Leonidovici Pasternak (B.L. Pasternak) – poet, romancier, eseist rus.

Tatăl, Leonid Osipovici Pasternak, pictor şi grafician; autor de portrete, ilustraţii, litografii etc. De la finele anilor optzeci din secolul al XIX-lea locuieşte la Moscova, unde întemeiază propria şcoală de grafică şi unde predă la Şcoala de pictură, sculptură şi arhitectură.

Din 1905, membru al Academiei de artă din Petersburg. Autor al unor tablouri şi litografii despre Lev Tolstoi, căruia îi ilustrează şi romanele. (1862 – 1945) Din 1921 trăieşte în emigraţie, mai întâi în Germania, apoi în Anglia, unde şi moare. Se naşte, la Moscova, Boris Leonidovici Pasternak. (1890 Ianuarie 29/ Februarie 10) Format într-un mediu artistic profesional, în casa părintească asistă la numeroase concerte, cu participarea lui Skriabin şi Rahmaninov, sau organizate în cinstea lui Tolstoi şi a familiei sale. Manifestă de timpuriu talente variate. Desenează; sub influenţa lui Skriabin încearcă să compună muzică.

Copil fiind, îl vede, singura dată, pe Rilke. (1900 Mai 31) Absolvă „gimnaziul clasic”. (1908) Începe să scrie versuri, deocamdată fără a le acorda importanţă.

Renunţă la preocupările muzicale; se înscrie la Facultatea de istorie-filologie a Universităţii din Moscova. Urmează, timp de un semestru, cursurile Universităţii de la Marburg. E îndrumat de neokantianul Hermann Cohen. Renunţă şi la filosofie ca profesie, deşi îşi va satura creaţia cu meditaţii filosofice. (1913) Absolvă Universitatea din Moscova. Îşi publică primele versuri într-un almanah.

Prima sa culegere de versuri „Bliznet v tuciah / Fratele geamăn din nori”. (1914) Influenţat de simbolişti, apropiat şi de cercul futurist „Centrifuga”. Scrie mult între revoluţiile din februarie şi octombrie: culegerile „Poverh barierov / Dincolo de bariere” (tipărită în 1929), „Sestra moia – jizn’ / Sora mea – viaţa” (publicată în 1922), „Temi şi variaţii / Teme şi variaţiuni” (editată la Berlin, în 1923). Din 1918 îşi câştigă existenţa din traduceri. Tatăl, mama, surorile pleacă în Germania, pentru îngrijirea sănătăţii tatălui. Rămân în emigraţie. (1921) Într-un almanah e tiparită povestirea „Detstvo Liuvers / Copilăria lui Liuvers”. (1922) Aflat din 1922 la Berlin, Boris Pasternak se decide să se întoarcă în Rusia. (1923 Martie) În anii douăzeci îi traduce pe Hans Sachs, Kleist, Ben Johnson. Poemul „Visokaia bolezn’ / Înalta boală”, în prima redactare (cea de-a doua – în 1928). (1923) Povestirea „Vozdusnie puti / Drumuri aeriene”. (1924) Începe să scrie romanul în versuri „Spektorski” (apărut în 1931). (1925) Poemul „Deviatsot piatii god / Anul nouă sute cinci” (apărut în 1927). (1925 – 1926) Poemul „Leitenant Smidt / Locotenentul Schmidt”. (1926 – 1927) Povestirea autobiografică „Ohrannaia gramota / Actul de protecţie”. (1928) Culegerea „Vtoroe rojdenie / A doua naştere” (republicată în 1931). (1929)

La începutul anilor treizeci se află des în Georgia; traduce mulţi poeti gruzini, acum şi în continuare. E delegat, fără de partid, din partea Moscovei, la Primul Congres unional al scriitorilor sovietici. Ia cuvântul în şedinta din 29 august. E ales în consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din URSS. (1934 August 17 – Septembrie 1) E delegat la Congresul internaţional antifascist pentru apărarea culturii, de la Paris. (1935 Iunie) Dintr-un roman, al cărui manuscris a fost mistuit într-un incendiu, publică resturile, sub titlul „Începutul prozei anului 1936”. (1933 – 1936) Scrie puţine poezii, care vor fi reunite în ciclurile volumului „Na rannih Poezdah / În trenurile timpurii” (culegere apărută în 1943). Începe să traducă din Shakespeare (cu timpul, va tălmăci mai multe tragedii şi drame). (1938) Traduce, de asemenea, Petőfi, Goethe („Faust”), Schiller („Maria Stuart”), Shelley, Keats, Verlaine etc. Scrie zece poezii (publicate separat, într-o revistă, în 1954), pe care le va include în romanul „Doctor Jivago”. (1946 – 1950) Trece printr-un infarct miocardic sever. (1952)

Trimite clandestin în străinătate, printr-un editor italian, romanul „Doctor Jivago”. (1957) I se decernează Premiul Nobel. E supus unei campanii de calomnii în presă şi exclus din Uniunea Scriitorilor. (1958) La 6 noiembrie adresează o scrisoare redacţiei oficiosului de partid „Pravda”: sub ameninţarea pierderii cetăţeniei, renunţă să plece la Stockholm pentru a i se înmâna premiul. Ciclul de versuri „Kogda razguliaietsia”, aproximativ „Când îţi faci toate poftele, Când îţi dai frâu liber” – ultima sa carte de versuri. (1956 – 1959)

În timpul vieţii i-au mai apărut o serie de volume, de versuri, proză, traduceri, opere alese, în Rusia şi în străinătate. 1960 Mai 30: În urma unui cancer de plămâni, moare la Peredelkino (suburbie unde, în afara apartamentului din Moscova, avea o casă de vacanţă).

Îi este consacrată o uriaşă bibliografie, rusă şi occidentală. Printre comentatori se numără N. Aseiev, V. Briusov, I. Ehrenburg, L. Ghinzburg, O. Mandelstam, M. Serebrianski, V. Sklovski, E. Tagher, I. Tinianov, M. Ţvetaieva; ca şi M. Ancouturier, M. Ehrlich, R. Schweitzer. Romanul „Doctor Jivago” a beneficiat, pe lângă numeroase traduceri şi analize, de câteva ecranizări repurtând un mare succes de public.

Apare volumul Marina Ţvetaieva – Boris Pasternak, „Dusi nacinaiut videt’ / Sufletele încep să vadă”, „Pisma 1922 – 1934 godov / Scrisorile anilor 1922 – 1936”, „Bagrius”, Moscova, 2004.

Se arată singurul rezultat

Arată coloana laterală
Sortează după
Domenii
Autori
Colecție
Edituri
Aplică filtrele!
-17%
Închide

Roman epistolar 1926

31,50 lei 26,00 lei

Roman epistolar 1926 – Rilke · Ţvetaieva · Pasternak