Actualități - Evenimente - Știri

Eveniment: Înființarea Departamentului editorial de literatură chineză. Lansarea volumelor Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere semnate Zhang Wei

Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român – ICR, Centrul Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale au organizat o dublă lansare

„Prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”

De la Confucius la Eminescu și Sadoveanu

China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura…”

Relativ recent, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38 din București, a avut loc un eveniment de un înalt nivel cultural. Fundația Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale, au înființat un Departament editorial de literatură chineză, lansând, totodată, două cărți: Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere, semnate de renumitul scriitor chinez Zhang Wei, traduse de Constantin Lupeanu și Adrian Daniel Lupeanu și publicate recent de Editura Ideea Europeană.

Evenimentul dublei lansări a debutat cu o trecere în revistă a relațiilor diplomatice și culturale existente între cele două state – China și România –, în anul 2019 urmând să se împlinească 70 de ani de diplomație culturală româno-chineză. Domnul Xie Ning, vicepreședinte al Biroului de presă, publicații, radio, film și televiziune din provincia Shandong, a menționat faptul că, evident, „China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura și acești ambasadori culturali, precum domnul Constantin Lupeanu, domnul Adrian Lupeanu și fiecare oaspete din sală, ne ajută să ne apropiem unii de alții, să creăm legături strânse, să comunicăm prin cultură și literatură. Cele două popoare – chinez și român – se cunosc reciproc, nu mai sunt străine unele de altele, devin apropiate”. O modalitate de cunoaștere în profunzime este, de bună seamă, traducerea operelor literare. „Lucrările scriitorilor români precum Eminescu și Sadoveanu – a afirmat domnul vicepreședinte Xie Ning – au fost traduse în China, iar lucrările scriitorilor chinezi Mo Yan, Zhang Wei și Jidi Majia au fost traduse în România. Prin intermediul acestor opere literare excelente, cele două țări și popoarele lor se familiarizează și se cunosc. Astfel, cărțile devin o punte și un nod de legatură în schimburile culturale, micșorând distanța dintre inimile celor două popoare. Astăzi, prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”.

Zidul Poeziei, Eminescu și Celan

„Pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”

Aura Christi, poet, scriitor, director editorial al Editurii Ideea Europeană, redactor șef al revistei Contemporanul, a vorbit despre diplomația culturală, folosită ca instrument al prieteniei, solidarității și cunoașterii reciproce, printre prietenii chinezi aflându-se câțiva cunoscători ai culturii române, între care Gao Xing, Ding Chao și alți iubitori de literatură română, care vorbesc o română fără reproș și sunt ambasadori vii ai culturii române în China. „Impresionant rămâne a fi, de altfel, tot ce a construit la ICR Beijing sinologul Constantin Lupeanu”, a menționat renumita scriitoare, „e un templu al culturii române de vârf, acolo, în centrul Pekinului imperial, edificat de Constantin Lupeanu. Am văzut în vara anului trecut ediții ultraelegante traduse în limba lui Confucius: Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Eugen Uricaru ș.a. I-am urmărit pe Gao Xing și Ding Chao vorbind cu emoție despre cultura și literatura română. Despre limba română. Am văzut chinezi încingându-se în hore și alte dansuri populare românești în centrul Pekinului, la Târgul Internațional de Carte, organizat, an de an, în capitala Republicii Populare Chineze. Iar pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”.

Impresionat de amploarea dublei lansări, scriitorul Mirel Taloș, vicepreședinte al ICR, s-a referit la aniversarea de 70 de ani de relații diplomatice între România și China, punând accentul pe importanța acestor relații culturale și economice, aniversare la a cărei sărbătorire își va pune umărul ICR, care are 18 filiale în lume, inclusiv la Beijing.

Bucuroasă de faptul că participă, „în această frumoasă zi de început de vară, la ceremonia de dezvelire a plăcii de inaugurare a Departamentului editorial de literatură chineză”, Doamna Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România, a felicitat Editura pentru Educație din Shandong și Editura românească Ideea Europeană, „pentru colaborarea de succes”, aducând „mulțumiri tuturor prietenilor din sală, care contribuie la schimbul cultural dintre România și China”. Doamna consilier a vorbit despre rolul literaturii în societatea globalizantă de azi: „Literatura este cea mai bogată și cea mai vie exprimare a emoțiilor umane, ea pune în cuvinte toată gama de simțiri omenești, transmite năzuințele și idealurile umanității, reflectă multiplele fațete ale societății. Pentru a înțelege istoria unei țări, a unei națiuni, și dezvoltarea societății ei, cea mai eficientă metodă este să-i citești operele literare”. „În România, a spus doamna consilier, prin eforturile a numeroși sinologi, au fost publicate pe rând capodopere din literatura clasică chineză, precum Cartea Cântecelor, Analecte, Visul din pavilionul roșu, Osândiții mlaștinilor, Întâmplări din lumea cărturarilor ș.a., capodopere din literatura contemporană, precum Familia de Ba Jin, Patru generatii sub același acoperiș de Lao She, Miezul Nopții de Mao Dun, antologia de poeme a lui Ai Qing ș.a. Operele laureatului Nobel pentru literatură Mo Yan stârnesc în România un val de traduceri și publicări. În prezent, România și China colaborează la traducerea și revizia pentru ediția în limba română a cărții Xi Jinping vorbește despre guvernarea statului, care sperăm să apară în curând, permițând cititorilor români să cunoască și să înțeleagă China pe fundalul noii ere, din perspectiva teoriei, sistemului și culturii ei”.

Zhang Wei, forța morală
și construcția romanescă

„Romanul este o țesătură bogată și fascinantă a vieții, tradițiilor și morții în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica și folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în fiecare moment și care atinge teme universale cum sunt dragostea și ura, războiul și revoluția, orașul și satul, noblețea și urâțenia”

Cea de-a doua lansare a constituit un regal, moderat de scriitoarea Aura Christi, protagonistul acestui eveniment fiind Zhang Wei, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură, și cele două cărți, apărute în condiții grafice de excepție. Adrian Daniel Lupeanu s-a referit detaliat la cărțile zhangweiene, punctând câteva aspecte de o importanță majoră: „Zhang Wei nu a acceptat nici un compromis. Scriitorul a considerat că forța morală este partea cheie între talentul unui scriitor și construcția romanescă. Fabulă de Septembrie este o rememorare alegorică a întâmplărilor și relațiilor interumane care se desfășoară într-un sat de coastă chinez, relatare ce cuprinde viața a mai multor generații de personaje feerice care se întinde pe durata a 60 de ani. Povestea cuprinde, din punct de vedere epic, creșterea și descreșterea comunității Ting-Ba, denumită astfel pentru că ei nu sunt locuitorii autohtoni, ci urmașii celor care au migrat cu o generație în urmă pe aceste locuri. Întreaga lor existență este aspră și rudimentară, bogată în simboluri, tradiții și semne ale sorții care îi leagă între ei și, în acelasi timp, îi conectează la elementele naturale personificate care îi înconjoară, fie că este vorba de animale, plante, anotimpuri sau fenomene ale naturii. Romanul este o țesătură bogată, fascinantă a vieții, tradițiilor și morții în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica și folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează înfiecare moment și care atinge teme universale ca, de pildă, dragostea și ura, războiul și revoluția, orașul și satul, noblețea și urâțenia, și, cel mai important, inevitabilitatea vechiului înlocuit prin nou, prin pragmatismul evoluției sociale”.

„Pornind de la aceste două cărți și bazându-ne pe resursele extraordinare ale celor două mari edituri, una din China, cealaltă din România”, Domnul director Cheng Gang a menționat că „vom dezvolta o cooperare aprofundată, vom lucra împreună la planul de selecție tematică, vom traduce și vom edita împreună și vom promova cărți despre China, cu orientare regională. De asemenea, prin intermediul principalelor canale din România, vom face o distribuție de carte adaptată la condițiile locale. Această inițiativă inovatoare va contribui la extinderea influenței cărților despre China în România, permițând lumii să înțeleagă China cu adevărat, complet și sub toate dimensiunile ei. Proiectul nostru va contribui la introducerea în China a operelor remarcabile de literatură și cultură românească, construind un pod de schimb cultural în ambele direcții între China și România. Dorim Departamentului editorial de literatură chineză, fondat de Editura pentru Educație din Shandong în colaborare cu editura Ideea Europeană, să aducă cât mai multe opere de valoare în fața cititorilor din China și din România”.

La eveniment au participat Zhang Wei, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi, renumit scriitor, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură; Chen Gang, director general adjunct permanent al companiei Shandong Publishing & Media; Yang Haibo, director al Departamentului de Relații Externe, Compania Shandong Publishing & Media; Ding Li, director al departamentului de editare, compania Shandong Publishing & Media; Liu Dongjie, directorul Editurii pentru Educație, Shandong; Zhu Li, redactor șef adjunct al Editurii pentru Educație, Shandong; Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România; Zang Yaogang, directorul biroului de comerț exterior al departamentului de afaceri din provincia Shandong; Kong Tao, directorul biroului de servicii din cadrul departamentului de afaceri din provincia Shandong; Liu Ke, director adjunct al Departamentului Economic și Comerț al Comisiei de Dezvoltare și Reformă din Shandong; Tian Hongbing, Director General al Parcului logistic de afaceri Europa centrală din Ungaria; Liu Yangshan, asistent manager al companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Zhongjiu, cercetător secundar în cadrul Biroului de presă, radio și televiziune din provincia Shandong (Biroul drepturi de autor); Zhang Xiaosheng, directorul Biroului de Administrare a Drepturilor de Autor din cadrul Departamentului de Presă, Publicații, Radio și Televiziune; Zhang Chengjun, inginer șef la compania Jinan Publishing; Jia Yingmin, Directorul centrului de publicații digitale din cadrul companiei Jinan Publishing; Huang Yanqun, Manager de marketing în cadrul companiei Jinan Shifan Culture Media; Jia Chen, director administrativ în cadrul companiei Shandong Cultura Media; Yan Ping, Director General Adjunct în cadrul companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Panpan, Manager de proiect, în cadrul companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Elena-Anca-Luminita Corneanu, șef serviciu, Direcția Cultură Scrisă și Creație Contemporană, Ministerul Culturii și Identității Naționale din România; Peter Sragher, preşedintele filialei București Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România (USR); Mirel Taloș, vicepreședinte al Institutului Cultural Român; Andrei Novac, directorul Centrului Național al Cărţii din cadrul ICR; Luminița Bălan, directoarea Institutului Confucius din cadrul Universității București; Adrian Lupeanu, fost consilier la secția de cultură și educație a Ambasadei României în China, sinolog; Aura Christi, scriitor, poet, redactor-șef la revista Contemporanul, director editorial, Editura Ideea Europeană; Andrei Potlog, director al Fundației Culturale Ideea Europeană; Eugen Uricaru, scriitor, scenarist, diplomat, istoric român.

Zhang Wei, scriitor contemporan, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi, președintele și fondatorul Academiei Wansongpu de Studii Literare, trăiește în orașul Qixia, provincia Shandong, s-a născut în noiembrie 1956 în orașul Longkou din aceeați provincie și a început să publice literatură în anul 1975.

În 2014 a fost editată seria Zhang Wei – Opere alese, în 48 de volume. Lucrările sale au fost traduse în limbile engleză, japoneză, franceză, spaniolă, coreeană, germană, sârbă, suedeză, rusă, arabă, turcă etc.

A scris 21 de romane de renume, dintre care mai cunoscute sunt Corabia antică, Fabulă de Septembrie, Cântul ariciului, Cartea provinciilor exterioare, Tu în platourile înalte, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue. Corabia antică și alte opere literare ale autorului au fost selectate ca lucrări reprezentative pentru Departamentul de Nouă Literatură Chineză și au primit următoarele disticții: Premiul de excelență pentru romane de dimensiuni mari, O sută de cărți chineze de excelență în o sută de ani, O sută de cărți chinezești de top din lume, Premiul literar Mao Dun, Premiul guvernamental pentru publicații chinezești, Premiul editărilor de valoare, Premiul special al grupului editorial al scriitorilor chinezi, Zece cărți chinezești remarcabile în lume, selecție întocmită de revista Asia Săptămânală, Premiul cărți chinezești de valoare, Premiul bestseller, Premiul național cinci cărți de locul întâi, Premiul media din sudul Chinei, Premiul scriitori remarcabili ș.a. Lucrări recente, cum ar fi Găsirea regelui peștilor, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue au fost primite cu entuziasm și au câștigat numeroase premii, precum Cartea chineză de valoare, Cartea anului ș.a.

Foto realizate de dl Mihai Cratofil

Fototeca:

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *