Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Florian Copcea, critic și istoric literar, eseist, poet, profesor, doctor în filologie, actualmente director al Editurii Lumina și al revistei transfrontaliere de literatură, artă, cultură și dialog european HYPERION. S-a născut în localitatea Valea Copcii, comuna Șimian, județul Mehedinți, la 28 iunie 1952. Este absolvent al Liceului teoretic nr. 1 din Drobeta Turnu Severin (1972), al Colegiului Hyperion (1992) şi al Facultăţii de Drept Tg. Jiu (1998). Debut: 1982, Iarna de acum un veac (Editura Facla, Timişoara). Este membru al „Cercului Honoris Causa – Lumina”, Pancevo, Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociației Scriitorilor din Voivodina, Serbia și al US din R. Moldova.
Volume publicate (selectiv):
Proză: Iarna de acum un veac, 1982; Drumul bărbaţilor, 1985; Natură albă cu Elisabeth, 1987; Viaţa cea de toate zilele, 1988; Te sărut, iubita mea, 1994; Demiurgii, 2002; Ahab, 2010; Ahab, agent secret, 2016.
Poezie: Livada cu statui, 1990; Inorogul de lut, 1992; Muşcătura câinelui de pază, 1993; Risc, îmi iau revanşa, 1995; Pe viaţă, pe moarte, 1996; A vie, a mort, 1996; Poeme, 1996; Mag în labirint, 1997; Cealaltă moarte, 1998; In hoc signo vicent, 1998; Na zivot, na smrt Aleksandra, 1999; Ultimul Abel, 1999; Poeme, 2000; 13 poeme, 2002; Cele mai frumoase poezii, 2002; 1/2, 2003; Noua tentativă de imitare a nemuririi, 2004; Poemele cititorului în stele, 2006; Turnul, 2006; Reacţii în lanţ, 2008; Retezarea (p)omului în cuvânt, 2009; Metamorfoze, 2010; Vă las rănile mele, 2013; Aripi şi între aripi – Borges, 2015; Umbră de şoim, clipa, 2016; Fior, 2017; (Uni)vers, 2018; Ludi tornjevi / Turnuri nebune, 2021.
Eseuri: Dictatura dincolo de dictatură, 1998; Eminescu în şapte ipostaze, 2000; Tudor Vladimirescu, martir al redeşteptării naţionale româneşti, 2001; Eseu despre poezie, 2006.
Critică și istorie literară: Scurtă istorie a poeziei româneşti din Voivodina, 2002; Însingurarea zeilor, 2003; Panorama poeziei contemporane basarabene, 2005; Scriitori mehedinţeni în peisajul literaturii române contemporane, 2006; Arhetipurile poeziei, 2009; Critice I, 2011; Mihai Cimpoi – zeul (ne)născut al culturii române, 2012; Modelarea intelectual-europeană a lui Mihai Eminescu, 2013; Scriitori români din Serbia, 2014; Eminescu. Ideea europeană, 2014; Lexiconul poeţilor români din Serbia, 2016; Virginia Popovici sau „paralaxele” criticii româneşti din Serbia, 2017; Ideea europeană în opera lui Mihai Eminescu, 2017; Mihai Cimpoi: logos şi ontos, 2017; Ideea europeană la Eminescu, 2017; Critice II, 2018; Poeziile lui Mihai Eminescu transpuse în limba sârbă, 2018; Academicianul Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu sau noua ipostază a Geniului, 2018; O istorie a liricii româneşti din Serbia, 2018; Literatura română din Serbia între cele două războaie mondiale, 2019; Paradigma interpretării textului poetic în viziunea lui Radu Flora, 2019; Eugen Simion sau mitul existențial al scriiturii, 2019; Trista libertate a cărților, 2020; Repere literare. Ipostaze și paradigme ale literaturii române, 2020; O istorie a poeziei românești din Banatul Sârbesc, 2022; Scurtă istorie a poeziei contemporane din Oltenia, vol. I, 2023; Dicționarul scriitorilor de azi din Oltenia, vol. I, 2023.
Istorie: Biserica din Fântânile Negre, 2002; Dor de Eminescu, (antologie), 2005; Biserica românilor din Serbia de nord – est, 2007; Istoriografia românilor din Serbia de nord – est, 2008; Istoriografia românilor din Serbia de nord – est, (ed. a II-a), 2009; Tudor Vladimirescu, 2014; Memorialul preoţilor români din Primul Război Mondial, 2018; Preoţi mehedinţeni în Primul Război Mondial, 2018; Iosif Coriolan Buracu – „preot trebuincios în timp de pace şi în timp de război”, 2018; O istorie deschisă a Mitropoliei Ortodoxe a Severinului, 2020; O istorie a Episcopiei daco-romane Aquave, 2023.
Etnografie și folclor: Folclor din comuna Şimian, 2016; Folclor de la românii din Timoc, Serbia, 2017; Studii folclorice, 2019.
Publicistică: Timoc. Dicţionar de evenimente, 2009; Timoc. Trimis special, 2012; Peregrin prin Ţara Severinului, 2015; Avatarurile românilor din Serbia, 2016.
Dicționare: Dicţionar de regionalisme, 2018; Dicționar toponimic, 2019; Glosar de termeni creștini, 2020; Dicionarul limbii române din Serbia de nord-est, 2022.
Premii literare (selectiv): Distincţia de aur „Lumina”, (14‒15 decembrie 2007), Novi Sad, Serbia; Premiul „Apollon” pentru literatură (2017), Sm. Mitroviţa, Serbia, Premii ale Uniunii Scriitorilor din România, în anii 1993, 1998 şi 2016; Medalia „Dimitrie Cantemir” pentru promovarea operei lui Mihai Eminescu, din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2017; Premiul pentru critică literară al revistei Literatura și arta, Chișinău, 2018; Premiul „Eminescu” pentru critică literară al Festivalului Internaţional de Literatură „Drumuri de spice”, Uzdin, Serbia; Medalia EMINESCU pentru istorie literară la Congresul Mondial al Eminescologilor din Republica Moldova, edițiile 2017, 2018, 2019, Chișinău, Republica Moldova; Premiul Eminescu pentru cartea O istorie a liricii românești din Serbia, apărută la Editura Academiei Române/ Editura Libertatea a Casei de Presă și Editura Libertatea, Pancevo, Serbia, 2019; Premiul de Excelență al Revistei ,,Lumina”, Panciova, Serbia, 2022; Premiul de excelență al Editurii Academiei Române, 2022; Premiul pentru critică literară al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Craiova, 2022; Premiul de Excelență pentru literatură al Academiei Internaționale ,,Mihai Eminescu”, Craiova, 2022; Premiul pentru critică și istorie literară al Casei de Presă și Editură ,,Libertatea”, Serbia, 2022; Medalia URMUZ pentru contribuțiile la cunoașterea operei urmuziene, în România și în lume, Curtea de la Argeș, 2023.
Antologii publicate la Editura Academiei Române (în colecția O sută și una de poezii: autori din Serbia – Vasko Popa, Radu Flora, Nicu Ciobanu, Slavco Almăjan, Petru Cârdu, Pavel Gătăianțu, Ioan Baba, Mărioara Baba, Aurora Rotariu Planjanin, Mariana Stratulat; autori din România – Titu Dinuț, Emanuela Bușoi, Mariana Pândaru, Marilena Apostu.