Citiți revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017 Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017
Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori
Supliment al revistei Contemporanul pentru toți cititorii

Editorial
Nicolae Breban ● Norocul copleşitor/ 3
Lecturi
Bogdan Creţu ● Cum a devenit Bacovia clasic/ 4
Polemice
Mircea Platon ● Muz(ic)a istoriei/ 5
Lecturi
Iulian Boldea ● Măştile solitudinii/ 6
Modele
Marian Victor Buciu ● Ion Simuţ: istoria literaturii/ 7
Polemice
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Încă o instituţie care nu face nimic: blestemul/ 8
Lecţii de istorie
Dan Berindei ● Planeta în dilemă/ 9
Eseu filosofic
Alexandru Surdu ● Teoria categoriilor la Constantin Noica/ 10
Polemice
Mircea Braga ● Mistificări sans rivages/ 12
Lecturi
Theodor Codreanu ● Eminescu: poezia ca „poveste” a armoniei/ 14
Ştiri
Mihai Şomănescu ● Poziţia oficială a Ambasadei Israelului de la Bucureşti în privinţa lui Mircea Vulcănescu. Liceul „Mircea Vulcănescu” îşi păstrează numele şi în noul an şcolar! Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti îl consideră pe Vulcănescu „o personalitate a culturii române”/ 15

Clubul Ideea Europeană ■ Mircea Vulcănescu (1904-1952)
În preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Mari scriitori români – criminali de război?!
Vasile Bănescu în dialog cu Sorin Lavric
Vulcănescu – un model creştin/ 16

Alexa Visarion ■ 70

Scrisoare deschisă către Alexa Visarion de George Banu/ 20

Richard Bovnoczki ● Hughie!/ 21

Radu F. Alexandru ● Alexa Visarion · 70? Chapeau!/ 21

Maia Morgenstern ● La mulţi ani, Alexa Visarion!/ 22
Marina Roman ● Alexa Visarion sau despre „prezentul adevărat”/ 23

Elena Dulgheru ● Dansul cu cenzura transcendentă/ 23

Anca Cipariu ● Un om al contrastelor/ 23

Julian Negulesco ● Amintiri cu Visarion Alexa/ 24

Daniela Codarcea Kamiliotis ● Departe, în timp/ 24

Împotriva uitării
Alexa Visarion ● Un festival de legendă/ 25
Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● Regimul insular al utopiei/ 26
Polemice
Magda Ursache ● Literatura, de capul ei/ 27
Eseu filosofic
Andrei Marga ● Empatia – temă în expansiune/ 28
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 29

Cărţi
Constantin Coroiu ● Magda Ursache şi cărţarii contimporani/ 30
Lecturi
Constantin Cubleşan ● Trecutul pe înţelesul tuturor/ 31
Corespondenţă de la Beijing
Constantin Lupeanu ● China şi Uniunea Europeană/ 32
Eveniment
România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing 2017.
Ziua Limbii Române la Beijing/ 33
Cronica plastică
Luiza Barcan ● A cincea oară „Acasă la George Apostu”/ 34
Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● O biografie controversată/ 35
(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● „Sub semnul urgenţei destinale”/ 36
Film
Călin Căliman ● Cristian Nemescu şi Andrei Toncu după 11 ani…/ 37
38
Corespondenţă din Israel
Dana Oprica ● Corala Armonia/ 39
Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39

Vă dorim lectură plăcută!

Cititorii revistei Contemporanul beneficiază și vor beneficia de cărți și suplimente gratuite și în numerele viitoare:

♦ Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah

Cartea îşi propune o analiză a situaţiei României pornind de la conceptul de ideal. Teza cărţii este că stagnarea, dezinteresul şi silnicia atât de actuale în ţara noastră se datorează absenţei unui ideal naţional. Convins că termeni precum „proiect de ţară”, „viziune”, „obiective naţionale” nu fac decât să escamoteze această problemă, edulcorând-o intelectual, autorul nu se fereşte să folosească un termen ce este – într-un mod cât se poate de elocvent – ieşit din uz: idealul!

Cu ocazia acestei sondări în psihologia abisală a poporului român ies la iveală modele, paradigme, tendinţe şi structuri sufleteşti prezente în viaţa cotidiană, culturală, socială şi politică a României actuale. Deşi având o serie de înaintaşi notabili (dacă e să-i amintim numai pe Constantin Rădulescu Motru, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dumitru Drăghicescu, Ştefan Zeletin, Constantin Noica) – o asemenea direcţie de abordare a sufletului poporului român a fost abandonată în vremurile din urmă, în conformitate cu noile „comandamente” ale globalizării şi dez-naţionalizării. Autorul cărţii de faţă are curajul să reia această linie de cercetare, într-un limbaj viu, colorat afectiv şi uneori reactiv.

Problema emigraţiei masive a românilor este plasată în aceeaşi perspectivă a absenţei idealului – singurul capabil de a ţine laolaltă un popor între graniţele unei ţări. Lipsiţi de ideal, românii ajung să se dezintegreze şi să vagabondeze în căutarea unui loc propriu, fără să ştie că locul pe care-l caută este, de fapt, propria ţară, o ţară fondată pe un ideal care să rezoneze cu cele mai adânci niveluri ale simţirii lor.

Suplimente apărute:

♦ Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori
Supliment al revistei Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017

Creatorul romanului cinic, la noi, Nicolae Breban, ostil aşa-zisului „fatalism” mioritic, face ca Mioriţa alungată pe uşă, la nivel conceptual, să se reîntoarcă pe fereastră, la nivel epic, prin feminizarea mişcării de rezistenţă naţională, în surprinzătorul său roman Jocul şi fuga.

Când am făcut selecţia primilor nouă prozatori, nu m-am gândit că vor ieşi, din nouă cercuri, alte trei cercuri „danteşti” pentru cele trei tradiţionale provincii româneşti. Constat cu uimire „egalitatea” lor în construcţia României moderne, dar şi a cărţii mele. Au ieşit, fără nici o intenţie, câte trei scriitori, pentru fiecare provincie, care mi-au asaltat subconştientul: Moldova (Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Eugen Uricaru); Valahia: Marin Preda, Eugen Barbu, Mircea Cărtărescu; Ardeal: Liviu Rebreanu, D.R. Popescu, Nicolae Breban. Uitasem însă contribuţia Basarabiei, cu destinul ei ingrat, de la 1812 încoace. Cele nouă cercuri s-au transformat, de aceea, într-un decameron, cel de al zecelea prozator al construcţiei critice devenind Ion Druţă, cu întreaga dramă a sfâşierii interioare a Basarabiei, dezvăluită încă în cartea mea din 2003, Basarabia sau drama sfâşierii.

Şi ce literatură face fiecare dintre cei zece, şi cum o arhitecturează toţi împreună!

Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Supliment al revistei Contemporanul nr. 06 Iunie 2017

E ca şi cum ai întors câteva pagini din cartea fiinţei. E ca şi când ai lăsat în urma ta ceva crucial, de răscruce, care se impune să fie valorificat, scos la suprafaţa firii, prospectat, descris, contemplat într-o linişte de dincolo de lume, de dincolo de bine şi rău, când toate lucrurile se întrevăd într-o altfel de limpezime, care nu exclude de tot nici iubirea, nici setea de viaţă, nici dorinţa de a rămâne, de a întârzia în această lume, cu deosebirea că iubirea, setea de viaţă şi dorinţa de a rămâne sunt – după acei ani, trăiţi la temperaturi imposibile – alt­fel, fiindcă a intervenit o schimbare radicală şi nebănuit de lentă în felul tău de a privi şi de a vedea lucrurile. Parcă eşti la fel şi, totuşi, substanţial diferit. Ceea ce numeşti viaţă e văzut de tine din alt unghi, prin ochiul cuiva înstrăinat. (…) Trăim între lumi şi rareori ne dăm seama de aceasta. Spaţiile intermediare ne sunt casă şi liman. Ce straniu e că realizăm aceasta exclusiv când suntem aduşi pe muchie de cuţit, pe buza prăpastiei, unde, pradă iluminării, înţelegi totul; şi de cum te desprinzi de exuberantele focuri de-acolo uiţi o parte din ce-ai priceput, făcând apoi efortul de a-ţi aduce aminte.
Ce zeitate şi‑a slobozit mierea eretică în miezul labi­rintului care sunt?
Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne? (Aura Christi)

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Mai multe informații găsiți pe site-ul revistei Contemporanul

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).