Proiect Cultura acasă
Vă invităm să urmăriți sub egida proiectului Cultura acasă prelegerea susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor
Partea a II-a
Adrian Lesenciuc:
În acest moment, investiția în cultură și educație ar fi soluția firească într-o societate care țintește la un orizont mai înalt. Orizontul acesta înalt, capabil să ofere inclusiv mai multe șanse de adaptare într-o lume în schimbare, ar trebui să fie obiectivul strategic al oricărei guvernări responsabile. Riscurile investiției în sectorul cultural sunt legate de subvențiile orientate ideologic spre diferite instituții, domenii sau tipuri de proiecte lansate. Dar și aceste riscuri pot fi diminuate printr-un management cultural corect, care să presupună continua raportare la valori și principii. Aceste valori și principii nu trebuie reinventate, readaptate, reinterpretate, ci conținuturile evaluate în baza acestora trebuie să se raporteze la realitățile actuale și la cele viitoare, prefigurate. Prin urmare, „noul normal” al culturii – cel puțin normalul dezirabil – ar trebui să aibă în prim-plan dorința de reorganizare a administrației culturale astfel încât orizontul așteptării să fie cât mai înalt.
În alți termeni vorbind despre cultură și educație în pandemie – noțiuni inseparabile din punctul meu de vedere – în vremuri incerte este necesar să ne raportăm la repere. Reperele sunt ele însele produsul culturii, prin urmare cultura actuală supraviețuiește grație puterii de regenerare prefigurate anterior prin cultură. În lipsa acestor repere apare bulversarea. Apoi, pentru ca reperele să fie recunoscute ca atare, este necesară o elită care să promoveze aceste repere și care să își asume dezbaterea deschisă pe tema culturii în pandemie. Această elită trebuie să facă față unei mari provocări: o lume incisivă, înrăită, lansând valuri de reacții negative în rețele, asociind intențiilor firești interese închipuite, constatând o continuă și tot mai contondentă competiție, inclusiv pentru puținele resurse disponibile în sectorul cultural. Felicit, prin urmare, inițiativa Fundației Culturale Ideea Europeană de a organiza împreună cu Academia Română, cu Institutul Cultural Român și cu alte instituții culturale importante, proiectul „Cultura acasă”, pentru a aduce în dezbatere problemele reale ale unui sector care riscă să fie trecut în uitare. Vă vorbesc astăzi despre „noul normal” în cultură în plină pandemie, din chiar interiorul bolii. Chiar dacă nu mai am gust și miros, nu mi-au dispărut toate simțurile. Gustul pentru produsele culturale de calitate nu mi-a dispărut, și probabil nicio pandemie nu mi-l va putea șterge. „Noul normal” în cultură este ceea ce o elită asumată ca atare construiește acum pentru supraviețuirea culturală. Nu lipsa banilor și investițiilor în cultură este marea problemă a acestor zile ale pandemiei, ci incapacitatea de a ne organiza pentru a produce un orizont de așteptare. Cred, totuși, în puterea noastră de a construi un orizont de așteptare înalt, în baza unor repere solide. În timp, setea de cultură – pe care am simțit-o – va răsplăti orice efort.
Adrian Lesenciuc, poet, prozator, eseist și critic literar român. S-a născut la Câmpulung Moldovenesc, la 21 august 1975. Profesor universitar abilitat. Absolvent de studii universitare militare. D
octor în ştiinţe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (2008) și în ştiințele comunicării la Şcoala Naţională de Studii Politice și Administrative (2011). Debut absolut în revista Astra (1997). Debut editorial cu volumul de versuri Antifilosofia, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1998. Colaborări, preponderent cu eseuri și cronici, continuu la publicațiile Libris, Tribuna, Contemporanul. Ideea europeană, Hyperion, sporadic la România literară, Luceafărul, Steaua, Scrisul Românesc, Convorbiri literare, Mișcarea literară, Ateneu, Caiete silvane etc. Redactor-șef al revistei literare Libris. Prezent în antologii și volume colective publicate în țară și străinătate. A tradus poezie vizuală, Tipoeme și anipoeme ale Anei Maria Uribe (Argentina), lucrare publicată la Editura Arania, 2012. Este membru al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2000. Președinte al filialei din 2013.
OPERA: numeroase lucrări de specialitate publicate în țară și străinătate; șapte studii științifice publicate în volum, în România și Germania. A publicat peste o sută de lucrări științifice în domeniile de interes: comunicare interculturală, lingvistică/ semiotică, științe militare, securitate. Printre lucrările științifice cele mai cunoscute se numără Comunicare interculturală în satul românesc (2015), Război informațional (2016), Teorii ale comunicării (ajunsă la ediția a III-a în 2017), Gândirea militară românească sub amprentă clausewitziană (2019).
Volume de versuri: Antifilosofia (1998); Copilul-genune (1999); Laocoonia (2000); Liam (2001); Coliba de sânge (2014); Joc terț (2015); Cartea de apă. Cu Borges, privind râul (2016); gEneida (2019).
Eseuri, critică literară: Puzzle cu umbre pe ape (2002); Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric (2005); Poezia vizuală (2006); Ana Il, între strigătul metafizic și împăcarea cu Dumnezeu (2018); În lucru: Critica de direcție. Analiză vectorială.
Romane: Moartea noastră cea de toate zilele (2008); Cimitirul eroilor (2017); Limbile vântului (2018); Diez (2020); Balada (2020).
Premii literare: Premiul Societății Scriitorilor Militari și Premiul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu, pentru lucrarea Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric, în 2006; Premiul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru proză, pentru romanul Moartea noastră cea de toate zilele, în 2009; Marele Premiu la Concursul Național de Poezie „Octavian Goga”, Cluj-Napoca (2017); Premiul „Cartea Anului” la Colocviul Romanului Românesc, Alba-Iulia (2018) pentru romanul Cimitirul eroilor. Romanul Limbile vântului a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2018.
Evenimentele sunt și vor fi difuzate între 6 octombrie 2020 și 12 noiembrie 2020.
Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina:
https://www.ideeaeuropeana.ro/subiect/proiecte/cultura-acasa/
I. Cultura acasă – evenimentele din data 6 octombrie 2020
– Cultura acasă – proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate (vezi)
– Prelegere susținută de Irina Țurcanu Francesconi scriitor, traducător, publicist (Italia) (vezi)
– Interviul săptămânii · Cultura acasă – Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova” (vezi)
II. Cultura acasă – evenimentele din data 8 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Josu De Solaun, pianist, compozitor (Spania) – trimis materiale, video (vezi)
III. Cultura acasă – evenimentele din data 13 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Mircea Platon, istoric, scriitor, publicist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Ding Chao, profesor, romanist, traducător (China) (vezi)
IV. Cultura acasă – evenimentele din data 15 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Petru Iamandi, scriitor, profesor universitar, traducător (vezi)
V. Cultura acasă – evenimentele din data 20 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Dragoș Nelersa, jurnalist, editor (Israel) (vezi)
– Prelegere susținută de Constantina Raveca Buleu, scriitor, publicist, critic și istoric literar (vezi)
– Prelegere susținută de de Aura Christi: Din sertarele pandemice (vezi)
VI. Cultura acasă – evenimentele din data 22 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist (vezi)
– Prelegere susținută de Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia) (vezi)
VII. Cultura acasă – evenimentele din data 27 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Ștefan Borbély, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist – Part. II (vezi)
– Prelegere susținută de Theodor Codreanu, critic și istoric literar, istoric al mentalităților și civilizațiilor, eminescolog, profesor (vezi)
VIII. Cultura acasă – evenimentele din data 29 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor (vezi)
IX. Cultura acasă – evenimentele din data 3 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor (vezi)
X. Cultura acasă – evenimentele din data 5 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor. Partea a II-a (vezi)
XI. Cultura acasă – evenimentele din data 10 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit – Partea a II-a (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor – Partea a II-a (vezi)
Proiect realizat de Fundația Culturală Ideea Europeană în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, Asociația Contemporanul, Speranța TV și Visual Joy Production.
Proiect cultural co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
