Proiect Cultura acasă
Vă invităm să urmăriți sub egida proiectului Cultura acasă prelegerea susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor
Adrian Lesenciuc: Cultura și transmiterea culturii de la generație la generație, adică educația, au suferit în perioada de pandemie din lipsa dialogului direct. Cultura și educația în rețea, mediate prin intermediul tehnologiilor, sunt simple forme de suplinire pentru o anumită perioadă de timp a ceea ce ar fi putut fi, și care nu este tocmai ceea ce ne imaginăm acum că ar fi fost o viață culturală normală. Altfel, am fi avut până acum consum cultural ridicat, emisiuni radio și de televiziune cu rol predominant educativ, programe școlare actualizate, respect pentru valorile autohtone și pentru cultură. În pandemie s-au schimbat întrucâtva lucrurile cel puțin ca dorință de participare. Practic, la spectacolele posibile în vremuri normale se putea renunța ușor din pricina tumultului de activități cotidiene, cărțile de citit puteau fi lăsate pe noptieră sau pe diferite to do lists făcute în pragul dintre ani. După cele două luni de stare de urgență – în care s-a citit mult, nu numai cărți proaspăt apărute pe piață, ci și cărți din bibliotecă neatinse până atunci, iar consumul de filme a crescut consistent, o spun sondajele privitoare la canalele de streaming – societatea a devenit mai dornică de evenimente culturale, iar această dorință a avut la bază și nevoia reală de cultură, dar mai ales nevoia de socializare în comunități care împărtășesc aceleași valori. Am întâlnit, în perioada în care evenimentele culturale au putut avea loc cu anumite restricții, o sete de cultură pe care nu am mai întâlnit-o anterior. Dar această sete se raportează la o normalitate proiectată, nu la una la care ne-am fi putut referi dacă n-ar fi fost pandemia.
Vă invităm să urmăriți video-conferința susținută de Adrian Lesenciuc:
Ce înseamnă atunci, în acest context cultural românesc, sintagma atât de frecventată the new normal? În primul rând înseamnă o punere în dezbatere a două aspecte contradictorii: o cădere liberă a pieței culturale românești – dacă a existat cu adevărat o piață culturală, și nu simple raporturi marginale de schimb cultural – și o cerere importantă de consum cultural. Prima tendință, pe care o putem descrie prin indicatorii de pe piața românească de carte, insuficient dezvoltată, prin tăierea oricăror posibile fonduri sau compensații pentru cultură, prin insuficienta finanțare a instituțiilor de cultură, prin lipsa evenimentelor culturale, este una care va conduce la efecte consistente în timp. Vor rămâne puțini jucători privați pe piața de carte, dar și pe cea a spectacolelor, se vor închide instituții, iar statul va trebui, pentru refacerea sectorului cultural, să investească mai mult decât de obicei. Cererea de consum cultural vine într-un moment în care instituțiile de cultură nu pot răspunde din cauza restricțiilor dictate de pandemie printr-o ofertă la nivelul cererii. În plus, temeri diverse țin oameni acasă în perioada de restricții.
Adrian Lesenciuc, poet, prozator, eseist și critic literar român. S-a născut la Câmpulung Moldovenesc, la 21 august 1975. Profesor universitar abilitat. Absolvent de studii universitare militare. D
octor în ştiinţe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (2008) și în ştiințele comunicării la Şcoala Naţională de Studii Politice și Administrative (2011). Debut absolut în revista Astra (1997). Debut editorial cu volumul de versuri Antifilosofia, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1998. Colaborări, preponderent cu eseuri și cronici, continuu la publicațiile Libris, Tribuna, Contemporanul. Ideea europeană, Hyperion, sporadic la România literară, Luceafărul, Steaua, Scrisul Românesc, Convorbiri literare, Mișcarea literară, Ateneu, Caiete silvane etc. Redactor-șef al revistei literare Libris. Prezent în antologii și volume colective publicate în țară și străinătate. A tradus poezie vizuală, Tipoeme și anipoeme ale Anei Maria Uribe (Argentina), lucrare publicată la Editura Arania, 2012. Este membru al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2000. Președinte al filialei din 2013.
OPERA: numeroase lucrări de specialitate publicate în țară și străinătate; șapte studii științifice publicate în volum, în România și Germania. A publicat peste o sută de lucrări științifice în domeniile de interes: comunicare interculturală, lingvistică/ semiotică, științe militare, securitate. Printre lucrările științifice cele mai cunoscute se numără Comunicare interculturală în satul românesc (2015), Război informațional (2016), Teorii ale comunicării (ajunsă la ediția a III-a în 2017), Gândirea militară românească sub amprentă clausewitziană (2019).
Volume de versuri: Antifilosofia (1998); Copilul-genune (1999); Laocoonia (2000); Liam (2001); Coliba de sânge (2014); Joc terț (2015); Cartea de apă. Cu Borges, privind râul (2016); gEneida (2019).
Eseuri, critică literară: Puzzle cu umbre pe ape (2002); Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric (2005); Poezia vizuală (2006); Ana Il, între strigătul metafizic și împăcarea cu Dumnezeu (2018); În lucru: Critica de direcție. Analiză vectorială.
Romane: Moartea noastră cea de toate zilele (2008); Cimitirul eroilor (2017); Limbile vântului (2018); Diez (2020); Balada (2020).
Premii literare: Premiul Societății Scriitorilor Militari și Premiul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu, pentru lucrarea Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric, în 2006; Premiul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru proză, pentru romanul Moartea noastră cea de toate zilele, în 2009; Marele Premiu la Concursul Național de Poezie „Octavian Goga”, Cluj-Napoca (2017); Premiul „Cartea Anului” la Colocviul Romanului Românesc, Alba-Iulia (2018) pentru romanul Cimitirul eroilor. Romanul Limbile vântului a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2018.
Evenimentele sunt și vor fi difuzate între 6 octombrie 2020 și 12 noiembrie 2020.
Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina:
https://www.ideeaeuropeana.ro/subiect/proiecte/cultura-acasa/
I. Cultura acasă – evenimentele din data 6 octombrie 2020
– Cultura acasă – proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate (vezi)
– Prelegere susținută de Irina Țurcanu Francesconi scriitor, traducător, publicist (Italia) (vezi)
– Interviul săptămânii · Cultura acasă – Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova” (vezi)
II. Cultura acasă – evenimentele din data 8 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Josu De Solaun, pianist, compozitor (Spania) – trimis materiale, video (vezi)
III. Cultura acasă – evenimentele din data 13 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Mircea Platon, istoric, scriitor, publicist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Ding Chao, profesor, romanist, traducător (China) (vezi)
IV. Cultura acasă – evenimentele din data 15 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Petru Iamandi, scriitor, profesor universitar, traducător (vezi)
V. Cultura acasă – evenimentele din data 20 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Dragoș Nelersa, jurnalist, editor (Israel) (vezi)
– Prelegere susținută de Constantina Raveca Buleu, scriitor, publicist, critic și istoric literar (vezi)
– Prelegere susținută de de Aura Christi: Din sertarele pandemice (vezi)
VI. Cultura acasă – evenimentele din data 22 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist (vezi)
– Prelegere susținută de Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia) (vezi)
VII. Cultura acasă – evenimentele din data 27 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Ștefan Borbély, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist – Part. II (vezi)
– Prelegere susținută de Theodor Codreanu, critic și istoric literar, istoric al mentalităților și civilizațiilor, eminescolog, profesor (vezi)
VIII. Cultura acasă – evenimentele din data 29 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor (vezi)
IX. Cultura acasă – evenimentele din data 3 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor (vezi)
X. Cultura acasă – evenimentele din data 5 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor. Partea a II-a (vezi)
XI. Cultura acasă – evenimentele din data 10 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit – Partea a II-a (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor – Partea a II-a (vezi)
Proiect realizat de Fundația Culturală Ideea Europeană în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, Asociația Contemporanul, Speranța TV și Visual Joy Production.
Proiect cultural co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
