Cultura acasă

Cultura acasă: prelegere susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor

Proiect Cultura acasă

Vă invităm să urmăriți sub egida proiectului Cultura acasă prelegerea susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor

Abilitatea de a rămâne competitivi

Lumea noastră se schimbă. Timpul trăit devine cea mai importantă investiție. Și dorința cu cea mai mare greutate. Urmează timpul oferit celuilalt și familiei, aflat în mers sincron cu timpul profesiei. Totul va orbita în jurul acestei ecuații: timpul trăit și timpul profesional. Rezultatul dorit este echilibrul interior și deschiderea continuă spre nou, către exterior. Aceasta va deveni curând o realitate, care va transcende vârste, spații culturale, de gen sau confesiune.
Cum poate evolua o instituție în interiorul acestei ecuații de viață schimbată? Orice instituție se poate adapta, raportat la puterea de schimbare a oamenilor care trăiesc și profesează în interiorul ei. Anvelopele sociale și profesionale, aflate în exteriorul oricărei entități instituționale, formează comunitatea pe care o numim generic București.

Competitivitate și interacțiune

Muzeul Municipiului București se confruntă începând cu luna martie 2020, în urma schimbărilor care au loc în mediul social și care vor continua să fie în desfășurare și în următorii ani, cu o modificare dramatică a interesului public pentru consumul cultural în maniera clasică.

În argumentarea acestei realități noi, am făcut analize comparative între anii 2014 și 2020, pentru aceleași repere de timp. Începând cu luna martie, comportamentul cultural s-a prăbușit dramatic, intrările în unitățile muzeale ale Muzeului Municipiului București fiind între 70 si 90% mai mici față de anul precedent.

Cum programele MMB nu s-au diminuat, ci au fost dinamizate în online și au păstrat ritmul anilor precedenți (nu mai puțin de 7 expoziții au fost inaugurate în luna iulie 2020!), realitatea certifică modificări de structură comportamentală pe foarte multe paliere sociale.
Absolut toate instituțiile culturale și de loisir vor fi nevoite să se schimbe în resorturi intime și variate, altfel vor avea toate șansele să dispară sau să devină desuete și inutile chiar.
Muzeul Municipiului București și-a însușit cea dintâi posibilitate de a păstra publicul fidel în mediul online, acest lucru nefiind, desigur, o noutate acum pentru nimeni, dar noutatea se află ascunsă în altă parte, iar noi am căutat să o conturăm în timp real.
Mediul online administrat de MMB cuprinde întreaga varietate de subiecte de consum cultural aflate pe website, Facebook (15 pagini cu profil diferit), Instagram. În acest moment, toate produsele oferite (conferințe, filme documentare, filme de colecție digitizate, podcast-uri, reviste de specialitate digitizate, concerte, expoziții online și tururi virtuale) sunt cu acces gratuit.
Diferența varietății este că informația trebuie să fie foarte specializată, altfel interesul dispare. În sensul că interesul publicului în imediat s-a schimbat și s-a îndreptat către reconfigurarea profesională, dar mai ales a timpului liber rămas, care se va diminua tot mai mult, chiar dacă se va lucra și de acasă!

Publicul tinde să aibă alte așteptări, cu perspective pe termen lung, îndepărtate, întinse chiar pe câțiva ani, cu orientare către profesii noi, iar informația trebuie să aibă plusvaloare și să fie cât mai ne-comercială. De aici, și numărul de peste un milion de cititori fidelizați, cifră păstrată începând cu luna mai 2020 (a se vedea articolul Star(t) în online publicat pe site-ul MMB și în revista Contemporanul din iunie).
Din perspectiva clasică a funcționării, Muzeul este nevoit, conform reglementărilor legale, să conserve, să protejeze, să cerceteze (aici este inclusă și restaurarea) și să valorifice patrimoniul cultural. Diferența față de trecutul nu foarte îndepărtat este că acest patrimoniu va trebui oferit publicului consumator prin informație reală (nu reconfigurări ale unor mesaje narative mai vechi), specializată, dublată de perspectiva holistică, care implică echipe mixte de cercetare, care să ofere imaginea completă a unui fenomen social, economic, antropologic, cultural, demarat în trecut și aflat în desfășurare.
Foarte importantă pentru adaptarea discursului cultural este includerea prognozei, fapt care atrage interesul publicului indiferent de vârstă, statut social sau profesional. Indiferent de gen, areal cultural sau confesional.
Relația dintre trecut, desfășurare prezentă și prognoză ca discurs narativ‒muzeal, prin includerea pieselor de patrimoniu ca argument final, reprezintă metoda de adaptare pe termen mediu a unei instituții muzeale.

Realitatea din interiorul instituției, însă, reflectă realitatea spectrului larg social, din comunitate. În primele rânduri se află o echipă restrânsă, dinamică, cu posibilități de adaptare la oricare nivel de proiect profesional și suntem norocoși că o avem. Este construită în ultimii cinci ani! Sunt aceia care știu să scrie și să vorbească coerent din interiorul profesiei și al competențelor, care nu au spaimă în fața unui interviu sau a unei transmisiuni în direct, audio sau TV și care vorbesc fluent o limbă străină. Această echipă va trebui mărită, iar viitorul apropiat o va impune.
Urmează un procent mai mare, care susține acest angrenaj dinamic, prin efortul de a-și îmbunătăți situația profesională, cu bună credință și plus de caracter, în respectarea obligațiilor contractuale și în relațiile de colegialitate.
Urmează însă o treime toxică, rezervată faţă de schimbare și bunul mers al lucrurilor. Instrumente legale de îmbunătățire a acestei situații nu prea sunt în acest moment, dar ne preocupă toate variantele posibile pentru angrenarea acestei treimi în proiectele instituţionale.
Schimbarea va veni din exterior. Va fi un factor de presiune determinant, deoarece resortul profesional al generațiilor active din comunitate va impune în final direcția, va determina vitezele de schimbare și va influența în final schimbarea socială. Și a instituțiilor de orice fel.
Factorul de presiune despre care vorbesc este comunitatea pe care o numim generic «București». O comunitate tot mai atentă față de creativitate și plusul de caracter. Și acestei comunități, al cărei membru sunt de peste 50 de ani, îi spun ceea ce am recomandat și colegilor mei de bună credință.

Pentru a vă pregăti pentru schimbarea inerentă a resorturilor sociale și profesionale și pentru a ajuta fiecare persoană dornică să funcționeze și să lupte pentru pozitiv, este foarte necesar să oxigenați atmosfera din jurul vostru, pentru că altfel nu veți reuși nici să lucrați, și nici să evoluați. Drept urmare:
– Încercați să construiți în jurul vostru, atât cât este posibil, o echipă de lucru, chiar dacă sunt decalaje  de pregătire între membrii echipei. Ceea ce trebuie să primeze este plusul de caracter și buna voință/ credință pentru a munci.
– Ajutați fiecare dorință de schimbare și întindeți mâna oricărui apropiat care cere sprijin pentru a înțelege schimbarea și pentru a se adapta. Adesea, cel care îți cere sprijinul poate fi dintr-o generație diferită, pe minus sau plus.
– Avem nevoie de reconsiderarea profesională a fiecăruia dintre noi și întărirea echipei/ comunității prin număr relativ echilibrat de competențe reale, pentru a forma masă critică, altfel nu vom rezista schimbărilor.

Pentru că aceste schimbări descrise mai sus vin împreună cu perioade îndelungate de subfinanțare, ceea ce înseamnă că trebuie să fim pe deplin conștienți că vremurile vor fi foarte grele, iar banii vor rămâne mereu puțini. Ceea ce ne va salva este abilitatea de a rămâne competitivi.

La plante și la animale, viața continuă prin repetarea valabilului, dar la om și la popoare, viața nu poate continua decât prin continuă creație.
Cine nu crește, de fapt descrește. Cine nu înaintează, de fapt regresează. Și cine nu învinge, de fapt este învins.

Principalele vulnerabilități: deprofesionalizarea determinată de subfinanțare
Considerăm că formarea angajaților este de asemenea foarte importantă, și anume asigurarea unor cursuri de formare pentru scrierea de proiecte, management și implementare de proiecte, utilizare de software etc. Schimbarea poate să fie mai ușor acceptată și dacă angajații se simt mai bine pregătiți profesional. De cele mai multe ori, învățământul superior românesc oferă doar informații teoretice, pregătind foarte puțin tinerii pentru provocări concrete. Este important să existe fonduri pentru cursuri de specializare, fiecare angajat este esențial să participe cel puțin la un curs de perfecționare o dată la doi ani. Se pot urma cursuri de muzeologie, conservarea patrimoniului, referitoare la digitizare, dezvoltarea capacității de comunicare/ discurs în public etc.
Recomandăm menținerea prezenței MMB prin publicații în mass-media și organizarea/ susținerea de conferințe/ prezentări/ ateliere online, care să poată fi accesate de doritori după achitarea online a unei taxe de participare. Ar trebui să investim și în identificarea anumitor soluții pentru atragerea publicului tânăr și foarte tânăr – având în vedere faptul că grupurile de elevi/ studenți reprezentau, până la debutul pandemiei, un procent reprezentativ din vizitatorii muzeului. Printre soluții s-ar putea număra cursuri online contra cost, sau colaborarea cu cadre didactice pentru conceperea unor lecții ilustrate cu obiecte de patrimoniu etc.

Cultura versus coronavirus
Criza globală provocată de răspândirea noului coronavirus a avut și continuă să aibă un impact fără precedent asupra sectorului cultural ​​din întreaga lume. Pentru a înțelege mai bine situația din ultimele săptămâni cu care se confruntă muzeele, în special în Europa, Rețeaua Organizațiilor Muzeale Europene (NEMO) a documentat și analizat impactul economic asupra muzeelor, demonstrând totodată oportunități digitale pe care muzeele le-au pus în practică și pe care continuă să le utilizeze pe deplin. Raportul a analizat aproape 1.000 de răspunsuri la sondaje, colectate între 24 martie și 30 aprilie 2020 de la muzee din 48 de țări, majoritatea din Europa[1].
Muzeele au răspuns rapid și proactiv la pandemie, direcționându-și atenția către abordarea nevoilor din cadrul comunităților lor, în această situație. Acestea au contribuit la reducerea izolării și a singurătății prin creșterea ofertei digitale, prezența lor online contribuind la implicarea persoanelor care au stat sau continuă să stea acasă.
Muzeul Municipiului București, la rândul lui, a stimulat sentimentul de încredere și de comunitate prin încurajarea interacțiunii online cu vizitatorii săi, menținându-și de asemenea programele de educație informală, de această dată de la distanță, prin furnizarea de materiale educaționale (inclusiv reviste de specialitate, disponibile gratuit aici: http://muzeulbucurestiului.ro/publicatii.html), clipuri educative și ateliere online pentru copii. Acestea sunt disponibile publicului pe canalul de YouTube al MMB și pe paginile noastre oficiale de Facebook.

Soluții pentru viitorul apropiat
Primul punct sensibil este reprezentat de pericolul deprofesionalizării. Pe de o parte, există un procent de 30% de profesioniști, experți în diferite domenii de activitate (artă, arheologie, istorie, numismatică etc.), care pot fi demotivați și pot pleca. Acest procent al „activilor” în profesii, este urmat de un procent mai mare, de 50%, de angajați care fie sunt în proces de profesionalizare, fiind foarte tineri (cursuri de formare profesională, masterate sau doctorate), fie sunt persoane care aspiră la acest status, iar aici ne referim și la cei care au numai studii medii, sunt conservatori și gestionează colecții. Acest procent va fi cel mai lovit de pericolul deprofesionalizării determinate de subfinanțare, deoarece oamenii vor rămâne captivi pentru o bună parte din viața lor acestei nefericite situații, nefiind pregătiți să dezvolte instrumente și metode de lucru pentru a convinge un alt angajator.

Drept urmare, trebuie continuată investiția în dezvoltarea profesională a angajaților, pentru a obține un număr suficient de mare de profesioniști și experți (către 40%) și apoi de lucrători activi, de bună credință și colegialitate pozitivă (către 70% minimum), astfel încât să fie redus procentul celor care refuză schimbarea și sunt agresivi față de încercările de a introduce activități noi în fișa postului, procent care ar trebui adus la sub 10% din totalul angajaților.

Al doilea punct sensibil este legat de subfinațarea cronică, fapt care pune în primejdie acută funcționarea instituției și protejarea patrimoniului.

Prima soluție de progres și eficientizare o reprezintă digitizarea. În acest moment, Muzeul deține doar circa o treime din patrimoniu digitizat, din cauza instrumentelor de lucru reduse ca număr, personal calificat existând în fiecare secție. Digitizarea patrimoniului va însemna atât acces facil din exterior pentru cercetare și exploatare, cât și opțiuni variate de achiziție, pentru cei interesați, de carte rară, fotografii de epocă etc., care pot fi oferite pe o platformă dedicată și afiliată website-ului.

Efortul final trebuie să reflecte creșterea interesului de vizitare clasică și virtuală deopotrivă, pentru toate unitățile MMB. Iar punctul de plecare, ca inovare a acestei dinamici duale, este să construim o prelungire anatomică a expozițiilor, prin narațiuni online de specialitate, oferite publicului prin intermediul paginilor de Facebook, fiecare unitate muzeală având o astfel de reprezentare virtuală.

Notă:
[1]. https://www.ne-mo.org/fileadmin/Dateien/public/NEMO_documents/NEMO_COVID19_Report_12.05.2020.pdf

Adrian Majuru, istoric, eseist, scriitor și editor roman. S-a născut la București, în data de 19 decembrie 1968. Absolvent al Liceului „Zoia Komsodemianskaya” (astăzi Colegiul Național Școala Centrală, 1989) și al Facultății de Istorie a Universității București. (1997) Debut editorial cu volumul Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (Editura Compania, 2003). De atunci au urmat peste 20 de volume științifice publicate la Editurile Paralela 45, Oscar Print, Compania, ICR, Frank&Time (Germania), 55Tirana (Albania), Adevărul Holding și Corint. Colaborări la revistele Observator Cultural, Adevărul Literar și Artistic, Time Out București, Aldine (România Liberă), Plural și Cultura (ICR), Magazin istoric, Istorie și Civilizație și Contemporanul, precu și la cotidiene de prestigiu: Adevarul, Ziarul Financiar, Capitalul, Jurnalul Național, Cotidianul. A coordonat colecții editoriale la Editura Paralela 45, Vremea și Caligraf, iar în prezent coordonează seriile Antropologie urbană (Oscar Print) și Istorie urbană (Corint) pe latura științifică, precum și colecția de literatură Biblioteca fantastică (Oscar Print). În anul 2012 a înființat revista de Antropologie Urbană, cu apariție semestrială, al cărei redactor șef este. A fost tradus in germană și albaneză. A susținut o serie de conferințe ca organziator (Antropologie Urbană) sau ca invitat (Columbia University, Universitatea Fra S.Noli, Korcea).

• Opera:
Lucrări științifice (selectiv): Francisc Iosif Rainer, Biografia unui proiect de viață (1874-1944) (2017); Timpul orașului București (2017); Istoria fizionomiei urbane de la copilărie la senectute (1800-2000), în colaborare cu Elena Olariu; Minovici. O sută de ani de pionierat (1850-1950) (2017); Stadt der Verlockungen – Das vormoderne Bukarest zwischen Orient und Europa (2013); Nëpër Bukureshtin Shqiptar (Bucureştiul albanez), përktheu nga rumanishtja Luan Topciu, traducere din limba română Luan Topciu, „Intelligenda” collection, Shtëpia botuese „55” (2010); Copilăria la români (1850-1950) (2006); Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă (2003)
• Beletristică: Șapte variațiuni pentru flautul fermecat. Cvartet bine temperat (2011); Legenda Khazară (2007); Destinul din oglindă (2005, 2017)
• Publicistică: Destin valah (2009)
• Premii și distincții: Premiul Academiei Române, Secția de științe economice, juridice și sociologice, categoria sociologie „Henri H. Stahl” pentru lucrarea Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944) (2019); Premiul „Andrei Oțetea”, Academia Oamenilor de Știință din România, Gala de decernare a premiilor AOSR pentru Minovici – 100 de ani de pionierat (1850-1950) (2019); Premiul Special acordat de Uniunea Patronală Imobiliară din România pentru volumul Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (2003); Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, Categoria H – Cercetarea Științifică în semn de apreciere pentru contribuția deosebită adusă la cunoașterea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, pentru excelență în organizarea unor evenimente muzeale de importanță națională (2019); Medalia Meritul Cultural, clasa a II-a, categora F – Promovarea Culturii, pentru contribuțiile desosebite în promovarea culturii și cvilizației românești, pentru realizarea unor programe complexe de mediatizare a acestora atât în țară, cât și peste hotare (2004).

Evenimentele sunt și vor fi difuzate între 6 octombrie 2020 și 12 noiembrie 2020.

Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina:
https://www.ideeaeuropeana.ro/subiect/proiecte/cultura-acasa/

I. Cultura acasă – evenimentele din data 6 octombrie 2020
– Cultura acasă – proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate (vezi)
– Prelegere susținută de Irina Țurcanu Francesconi scriitor, traducător, publicist (Italia) (vezi)
– Interviul săptămânii · Cultura acasă (vezi)
Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova

Evenimentele sunt și vor fi difuzate între 6 octombrie 2020 și 12 noiembrie 2020.

Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina:
https://www.ideeaeuropeana.ro/subiect/proiecte/cultura-acasa/

I. Cultura acasă – evenimentele din data 6 octombrie 2020
– Cultura acasă – proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate (vezi)
– Prelegere susținută de Irina Țurcanu Francesconi scriitor, traducător, publicist (Italia) (vezi)
– Interviul săptămânii · Cultura acasă (vezi)
Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova

II. Cultura acasă – evenimentele din data 8 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Josu De Solaun, pianist, compozitor (Spania) – trimis materiale, video (vezi)

III. Cultura acasă – evenimentele din data 13 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Mircea Platon, istoric, scriitor, publicist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Ding Chao, profesor, romanist, traducător (China) (vezi)

IV. Cultura acasă – evenimentele din data 15 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Petru Iamandi, scriitor, profesor universitar, traducător (vezi)

V. Cultura acasă – evenimentele din data 20 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Dragoș Nelersa, jurnalist, editor (Israel) (vezi)
– Prelegere susținută de Constantina Raveca Buleu, scriitor, publicist, critic și istoric literar (vezi)
– Prelegere susținută de de Aura Christi: Din sertarele pandemice (vezi)

VI. Cultura acasă – evenimentele din data 22 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist (vezi)
– Prelegere susținută de Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia) (vezi)

VII. Cultura acasă – evenimentele din data 27 octombrie 2020
– Prelegere susținută de de Ștefan Borbély, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist – Part. II (vezi)
– Prelegere susținută de Theodor Codreanu, critic și istoric literar, istoric al mentalităților și civilizațiilor, eminescolog, profesor (vezi)

Proiect realizat de Fundația Culturală Ideea Europeană în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, Asociația Contemporanul și Visual Joy Production.

Proiect cultural co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.