Proiect Cultura acasă
Vă invităm să urmăriți sub egida proiectului Cultura acasă prelegerea susținută de Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia)
Angela Bratsou: Reacțiile la boli și durere sunt legate de sistemele de valori generale, de credințele și modalitățile de exprimare culturală, care împing oamenii să se comporte într-un mod particular și diferit atunci când sunt expuși unor situații la limită. Bineînțeles că nici noi, traducătorii, nu facem excepție atunci când reacționăm la durerea pe care o resimțim când suntem smulși din rutina vieții noastre de zi cu zi; o viață care înainte de covid presupunea multe ore de concentrare în singurătate, văzută însă acum din altă optică, aceea a unei stări de exil la domiciliu.
Da, cu cea mai mare parte a populației lumii în carantină, planeta este în exil. Un exil la domiciliu. Pentru mine, cea a cărei esență era mișcarea și lumina, iar călătoria era calea de a rămâne 
concentrată pe ceva, este ca și cum mi-am pierdut simțul orientării. Timpul meu s-a lungit, s-a micșorat. Uneori nu-mi amintesc ce zi este, brusc îmi dau seama că au trecut luni de la începutul restricției, care mi se par un secol, dar în același timp zilele mele curg ca niște picături de apă. Am senzația că visez în timp ce sunt trează. Pe această planetă exilată, cu străzile sale pustii, păsările au început să ciripească, să cânte note din ce în ce mai înalte, animalele sălbatice se acomodează în arealul nostru, devenit acum pustiu. Lumea fără noi are o frumusețe ciudată. Este ca imaginea dintr-un vis care persistă intact după ce ne-am trezit și trebuie să ne oprim, să uităm o vreme ce suntem sau credem că suntem, pentru a rezolva enigma. Ce se întâmplă în jurul nostru este ca o poveste de science fiction sau distopie futuristă care, foarte curând, a devenit o realitate tangibilă; ea pare să funcționeze ca un rezumat al numeroaselor crize ce caracterizează epoca noastră, subliniind cât de vulnerabil și fragil este sistemul globalizat pe care îl împărtășim. Consecințele teribile pentru indivizi, țări și economii sunt inevitabile. Dar, în acest caz, cum putem aborda lucrurile noi, cei care prin scrieri sau traduceri pulverizăm granițe dintre culturi, urmându-ne vocația?
Este cunoscut și comentat de cercetători faptul că întotdeauna, după mari crize, mari schimbări sociale sau dezastre (războaie, revoluții, epidemii), urmează o perioadă de mare înflorire a artelor și, în special, a literaturii. Acest lucru este firesc, deoarece literatura are puterea de a descrie evenimentele nerostite, pe care istoria nu le poate reda și care sunt cruciale pentru dezvoltarea și continuitatea unei societăți. În literatura mondială există multe povești care se desfășoară în mijlocul unor pandemii, alegorice sau chiar adevărate, trimise de zei sau consecința acțiunii umane. De altfel, poate ca urmare a unor evenimente reale, toate religiile cunoscute includ povești de „revelație” datorate epidemiilor, dezastrelor naturale sau „răzbunării” de către zei, precum ciuma biblică a filistinilor sau 2 din cele 10 plăgi ale faraonului. Nu sunt puține nici cazurile în care lucrări futuriste par să fi prezis situații cu analogii sau chiar asemănări cu cele trăite astăzi de oameni din întreaga lume.
Dintre lucurile bune pentru traducători aflați în acest exil acasă, în tovărășia cărților, unul este acela că putem gândi și citi mai mult; putem reveni la condiția noastră firească de cititori profesioniști. Bineînțeles, ne trezește interesul tot ce s-a scris referitor la molime și catastrofe; și lista este lungă: epidemiile au constituit întotdeauna camvasul pentru proiectarea emoțiilor, pentru catharsis, pentru comentarii politice, pentru metafore și descrieri ale modului în care oamenii reacționează la crizele majore de sănătate. Luînd lucrurile de la începuturi, în Iliada ne este prezentată molima care, trimisă de zei, secera eroii ahei pentru vina lui Agamemnon față de zeul Apollon, vine apoi Boala din „Războiul peloponezian” al lui Tucidide și, trecând de la epos la tragedie, în Oedip de Sofokle, Teba este bântuită de o molimă groaznică. În zorii timpurilor moderne, în faimoasul Decameron (1353) de Boccaccio, considerată și prima lucrare de proză a timpurilor moderne, este descrisă ciuma care a izbucnit la Florența în 1348. Sărind peste ani, lista lucrărilor din timpurile moderne cu referiri la molime este lungă, continuă până în zilele noastre, dar nu le voi aminti, desigur sunt cunoscute*. Bineînțeles că și în Grecia au fost scrise destule romane, povestiri și poeme legate de epidemii. Enumăr unele dintre ele: Το θανατικό της Ρόδου/ Moartea Rodosului de Emanouil Limenitis, Ασπασία/ Aspasia de Iakovakis Rizou Neroulos, Η Ξένη του1854/ Străina din 1854 de Emmanouil Lykoudis, Η επιδημία/ Epidemia de Gheorghios Souris, Βαρδιάνος στα Σπόρκα/ Vardianos în Sporka de Alexandros Papadiamantis, Η άρρωστη πολιτεία/ Societatea bolnavă de Galatea Kazantzaki, Γη και νερό/ Pământ și apă de G A Abot, Λοιμό/ Ciumă de Andreas Franghias, Graffito de Pavlos Matesis, -ultimele două niște alegorii. Iar astăzi se scrie enorm despre virușii moderni, în proză sau poezie, colectiv sau individual.
Confruntați cu o criză economică recentă, în Grecia am fost mai bine pregătiți să acceptăm primul șoc și să acceptăm noua situație creată de pandemie. Ceea ce începem să realizăm este că nu avem de-a face cu o altă excepție: noua eră, care a început aproximativ cu începutul secolului, va fi o perioadă de transformare constantă și de nesiguranță permanentă. Ca niște copii răsfățați în istorie, sigur că nu am experimentat războiul, dar se pare că am intrat într-o fază extrem de complexă, forțați să dezvoltăm alte tipuri de reflexe pentru a face față provocărilor.
(Fragment. Vă invităm să citiți continuarea eseului
în revista Contemporanul. Ideea europeană nr. 12/ 2020,
care va conține din dosar: Cultura acasă)
Angela Bratsou este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Traduceri Literare București și membru al Asociației Traducătorilor Literari din România (membru CEATL). Laureată a Premiului Societății Elene a Traducătorilor Literari (PEN GR., 2017) pentru „Cea Mai Bună Traducere din Literatura Elenă într-o linbă străină, pentru ediția excepțională publicată în limba română a antologiei de versuri Εποχές (Epoché), din opera poetei elene Kiki Dimoula”.
Angela Bratsou un cititor profesionist. Iubește poezia și promovează în Grecia cultura de limbă română. În calitate de ambasador extrem de activ și eficient al culturii române în Grecia și al culturii eline în România, publică în România și, respectiv, în Grecia numele cele mai reprezentative ale culturii de vârf ale celor două popoare.
Trecerea din lumea din care a venit în lumea în care trăiește astăzi, o face, urmându-și vocația, cu ajutorul lucrărilor traduse, mai ales din literatura contemporană, dar și din clasici. Este recunoscătoare numelor mari din cele două culturi care i-au acordat încrederea pentru traducerea textelor lor; se achită de această datorie de onoare cu respect pentru original și redarea ritmului interior al acestuia.
Evenimentele sunt și vor fi difuzate între 6 octombrie 2020 și 12 noiembrie 2020.
Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina:
https://www.ideeaeuropeana.ro/subiect/proiecte/cultura-acasa/
I. Cultura acasă – evenimentele din data 6 octombrie 2020
– Cultura acasă – proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate (vezi)
– Prelegere susținută de Irina Țurcanu Francesconi scriitor, traducător, publicist (Italia) (vezi)
– Interviul săptămânii · Cultura acasă – Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova” (vezi)
II. Cultura acasă – evenimentele din data 8 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Josu De Solaun, pianist, compozitor (Spania) – trimis materiale, video (vezi)
III. Cultura acasă – evenimentele din data 13 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Mircea Platon, istoric, scriitor, publicist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Ding Chao, profesor, romanist, traducător (China) (vezi)
IV. Cultura acasă – evenimentele din data 15 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Petru Iamandi, scriitor, profesor universitar, traducător (vezi)
V. Cultura acasă – evenimentele din data 20 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Dragoș Nelersa, jurnalist, editor (Israel) (vezi)
– Prelegere susținută de Constantina Raveca Buleu, scriitor, publicist, critic și istoric literar (vezi)
– Prelegere susținută de de Aura Christi: Din sertarele pandemice (vezi)
VI. Cultura acasă – evenimentele din data 22 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist (vezi)
– Prelegere susținută de Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia) (vezi)
VII. Cultura acasă – evenimentele din data 27 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Ștefan Borbély, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist – Part. II (vezi)
– Prelegere susținută de Theodor Codreanu, critic și istoric literar, istoric al mentalităților și civilizațiilor, eminescolog, profesor (vezi)
VIII. Cultura acasă – evenimentele din data 29 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor (vezi)
Proiect realizat de Fundația Culturală Ideea Europeană în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, Asociația Contemporanul și Visual Joy Production.
Grupaj realizat de Adrian Preda
Proiect cultural co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
