Proiect Cultura acasă
Vă invităm să urmăriți sub egida proiectului Cultura acasă prelegerea susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor
Dialog realizat de Mihaela Rusu
Aura Christi
Din sertarele pandemiei: Pe parcursul ritualurilor practicate în timpul luptelor dintre trup şi spirit, tenebrele ivite în absenţa luminii cedează forţei nezăgăzuite a celei din urmă. Ca într-un fel de rugăciune a rugăciunilor, culminată cu acel strigăt eminescian, despre care s-ar putea scrie rafturi de cărţi: „Pe mine/ Mie redă-mă” din finalul Odei (în metru antic), adresându-i-se, probabil, ochiului triunghiular, din frunte, eroul liric sărbătoreşte lumina prin supunerea ei într-un efort sisific de automodelare şi, deci, cunoaştere de sine, al cărei început stă în iubirea de sine, eliberată, e de la sine înțeles, de impurităţile livrate de narcisism sau egolatrie. Din setea de o lumină mai mare, Nichita Stănescu tratează, aşadar, lumina ca prilej de îndoire. Poruncile desprinse din finalul poemului Îndoirea luminii se transformă într-un legământ veşnic al risipei beatifice, asumat de un suflet frumos, care – pe măsură ce îşi descoperă şi îşi descrie frumuseţea – se oferă, se risipeşte şi astfel se salvează de belşugul spiritual, ca într-un dans încet, urmărit cu luciditate şi o pururi crescândă candoare: „Râzi, ochiule, despică-ţi orizontul/ şi fii încăpător şi fii atent, mereu”. De aici încolo tensiunea urcă neverosimil, eliberându-se în misiune, în vocaţie şi, în acelaşi timp, rost mărturisit pe pământ: „Cascada lumii las-o să irumpă/ în peştera flămândă-a sufletului meu”. Ce ar spune nietzscheanul Zarathustra dacă ar citi acest poem? Şi magul eminescian, „călător în stele”, oare, în ce fel ar comenta aventura spirituală a unui om superior ce pare a fi plămădit din pulbere de aştri, în după-amiaza celei de-a şaptea zile, când Dumnezeu îşi contempla marea lucrare? Menirea ochiului demiurgic, a ochiului din frunte, e să adune de pretutindeni, cu discernământ, tot ce găseşte mai frumos, mai înalt şi mai curat. Să adune în urma unui triaj atent, riguros, cât mai mult – „fii încăpător şi fii atent, mereu”! – şi să stocheze „cascada lumii” în subterana, în peştera sufletească a poetului, unde revărsarea miraculoasă, trecută prin filtrele secrete ale creaţiei, se va produce din alt unghi, revenind la locul ei, în lumea exterioară, pentru a o îmbogăţi şi a o recrea sub semnul transcendentului renăscut, revitalizat de Zeu prin instrumentul său: creatorul. Principiul pascalian al vaselor comunicante îşi vădeşte forţa de iradiere, schimbul de substanţe transformând şi recreând din temelii lumea, poetul, frumuseţea. Şi măsura tuturor sufletelor: Iubirea. Măsură crucială, care ne întoarce cu fața la dostoievskianul stareț Zosima – un sfânt ratat, la ce nivel însă! În amplul dialog purtat până să plece puștiul definitiv în lumea din afara zidurilor monahale, călugărul descrie pentru Alioșa imaginea iadului ca proiecție a incapacității de a iubi.
Fragment din eseul Prizonierii Zeului.
Vă invităm să urmăriți video-conferința susținută de Aura Christi și Adrian Majuru:
Distinsă cu numeroase premii literare, între care unele dintre cele mai prestigioase, Premiul Academiei Române pentru Poezie (1996), Premiul Autorul Anului, decernat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (2007), „Omul Anului 2017” și medalia aniversară „Israel 70”, distincții acordate de Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română și Centrul Cultural Israeliano-Român (2018), Aura Christi este poet, romancier, eseist și editor român, autor a peste 50 de cărți publicate în România și în străinătate. Poemele sale sunt traduse în peste 20 de limbi. S-a născut la Chişinău (URSS/ Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 23 octombrie 1983 în paginile ziarului Tineretul Moldovei, unde în anii de studenție devine redactor, apoi coordonator principal al secției de cultură. (1988-1991) Redactor șef al revistei Galaxia Gutenberg. (1991-1992)
În 1993 redobândește cetățenia română și se stabilește la București. Scriitoarea a întreprins călătorii de documentare, turnee, recitaluri și conferințe ca invitat la festivaluri sau simpozioane, congrese sau târguri de carte, în Israel, Grecia, Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Franța, Germania, Turcia, Federația Rusă, Macedonia, Italia, Bulgaria, Spania ș.a. Este redactor-şef al revistei Contemporanul. Ideea europeană, care apare sub egida Academiei Române. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Adrian Majuru: Criza globală provocată de răspândirea noului coronavirus a avut și continuă să aibă un impact fără precedent asupra sectorului cultural din întreaga lume. Pentru a înțelege mai bine situația din ultimele săptămâni cu care se confruntă muzeele, în special în Europa, Rețeaua Organizațiilor Muzeale Europene (NEMO) a documentat și analizat impactul economic asupra muzeelor, demonstrând totodată oportunități digitale pe care muzeele le-au pus în practică și pe care continuă să le utilizeze pe deplin. Raportul a analizat aproape 1.000 de răspunsuri la sondaje, colectate între 24 martie și 30 aprilie 2020 de la muzee din 48 de țări, majoritatea din Europa.
Muzeele au răspuns rapid și proactiv la pandemie, direcționându-și atenția către abordarea nevoilor din cadrul comunităților lor, în această situație. Acestea au contribuit la reducerea izolării și a singurătății prin creșterea ofertei digitale, prezența lor online contribuind la implicarea persoanelor care au stat sau continuă să stea acasă.
Muzeul Municipiului București, la rândul lui, a stimulat sentimentul de încredere și de comunitate prin încurajarea interacțiunii online cu vizitatorii săi, menținându-și de asemenea programele de educație informală, de această dată de la distanță, prin furnizarea de materiale educaționale (inclusiv reviste de specialitate, disponibile gratuit aici: http://muzeulbucurestiului.ro/publicatii.html), clipuri educative și ateliere online pentru copii. Acestea sunt disponibile publicului pe canalul de YouTube al MMB și pe paginile noastre oficiale de Facebook.
Adrian Majuru, istoric, eseist, scriitor și editor roman. S-a născut la București, în data de 19 decembrie 1968. Absolvent al Liceului „Zoia Komsodemianskaya” (astăzi Colegiul Național Școala Centrală, 1989) și al Facultății de Istorie a Universității București. (1997) Debut editorial cu volumul Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (Editura Compania, 2003). De atunci au urmat peste 20 de volume științifice publicate la Editurile Paralela 45, Oscar Print, Compania, ICR, Frank&Time (Germania), 55Tirana (Albania), Adevărul Holding și Corint. Colaborări la revistele Observator Cultural, Adevărul Literar și Artistic, Time Out București, Aldine (România Liberă), Plural și Cultura (ICR), Magazin istoric, Istorie și Civilizație și Contemporanul, precum și la cotidiene de prestigiu: Adevarul, Ziarul Financiar, Capitalul, Jurnalul Național, Cotidianul. A coordonat colecții editoriale la Editura Paralela 45, Vremea și Caligraf, iar în prezent coordonează seriile Antropologie urbană (Oscar Print) și Istorie urbană (Corint) pe latura științifică, precum și colecția de literatură Biblioteca fantastică (Oscar Print). În anul 2012 a înființat revista de Antropologie Urbană, cu apariție semestrială, al cărei redactor șef este. A fost tradus in germană și albaneză. A susținut o serie de conferințe ca organziator (Antropologie Urbană) sau ca invitat (Columbia University, Universitatea Fra S.Noli, Korcea).
Opera: Lucrări științifice (selectiv): Francisc Iosif Rainer, Biografia unui proiect de viață (1874-1944) (2017); Timpul orașului București (2017); Istoria fizionomiei urbane de la copilărie la senectute (1800-2000), în colaborare cu Elena Olariu; Minovici. O sută de ani de pionierat (1850-1950) (2017); Stadt der Verlockungen – Das vormoderne Bukarest zwischen Orient und Europa (2013); Nëpër Bukureshtin Shqiptar (Bucureştiul albanez), përktheu nga rumanishtja Luan Topciu, traducere din limba română Luan Topciu, „Intelligenda” collection, Shtëpia botuese „55” (2010); Copilăria la români (1850-1950) (2006); Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă (2003)
Beletristică: Șapte variațiuni pentru flautul fermecat. Cvartet bine temperat (2011); Legenda Khazară (2007); Destinul din oglindă (2005, 2017)
Publicistică: Destin valah (2009)
Premii și distincții: Premiul Academiei Române, Secția de științe economice, juridice și sociologice, categoria sociologie „Henri H. Stahl” pentru lucrarea Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944) (2019); Premiul „Andrei Oțetea”, Academia Oamenilor de Știință din România, Gala de decernare a premiilor AOSR pentru Minovici – 100 de ani de pionierat (1850-1950) (2019); Premiul Special acordat de Uniunea Patronală Imobiliară din România pentru volumul Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (2003); Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, Categoria H – Cercetarea Științifică în semn de apreciere pentru contribuția deosebită adusă la cunoașterea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național, pentru excelență în organizarea unor evenimente muzeale de importanță națională (2019); Medalia Meritul Cultural, clasa a II-a, categora F – Promovarea Culturii, pentru contribuțiile desosebite în promovarea culturii și cvilizației românești, pentru realizarea unor programe complexe de mediatizare a acestora atât în țară, cât și peste hotare (2004).
Mihaela Rusu, jurnalist, publicist: „Ceea ce le spun studenților e valabil și pentru mine. Fiecare zi ne oferă posibilitatea să învățăm o lecție de viață, iar noi, pentru a ne urma visul, trebuie să luam notițe, să facem ajustări din mers și să investim în dezvoltarea noastră, pentru că așa cum spunea unul dintre invitații mei: «Prin educație și credință totul este posibil!» Einstein spunea că «viața este ca mersul pe bicicletă. Pentru a-ți menține echilibrul trebuie să continui să mergi înainte». E ceea ce fac și eu, merg înainte”.
Mihaela Rusu (n. 24 mai la Melinești, Dolj) a terminat facultatea de Litere din Craiova. Pe lângă cursurile și orele de practică la catedră a făcut voluntariat la un post de televiziune local. După ce a terminat cursurile facultății, a predat la catedră, apoi a venit în București, unde lucrează în radio și TV. A urmat cursurile masterului în Jurnalism și Multimedia (Universitatea din București), apoi cursurile masterul în Comunicare Audio-Video (SNSPA, București). Tot în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative este doctorandă la Științele comunicării. Curs producător TV (2012). Curs Dicție (2011). Curs Combaterea stereotipurilor de gen din mass-media (2010). Curs Protocol și etichetă în diplomație – Institutul Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2016).
Emisiunea Lecția de viață, pe care o realizează în prezent, difuzată simultan la Radio Vocea Speranței și Speranața TV, îmbină cele două pasiuni. Emisiunea se adresează tinerilor, ajutându-i să-și dezvolte o scală a valorilor și își propune să depisteze repere care să aducă un plus de valoare vieții. Alături de invitații ei care sunt de o înaltă ținută intelectuală, reprezentativi pentru timpurile noastre, ține cursuri despre viață nu doar unei clase cu 30 de elevi, sau unui amfiteatru cu 200 de studenți, ci tuturor celor care cred în ideea că omul cât trăiește învață. A ținut cursuri în săli publice, în București și Craiova, cu tema: „Dicție și atitudine. Scapă de teama de a vorbi în public!” Mesajul evidențiat e că tinerii trebuie să știe că o vorbire clară, o voce stăpână pe sine va da un plus de încredere. Nu contează domeniul în care aleg să activeze, tinerii au nevoie să transmită în mod coerent, expresiv și bine structurat ceea ce gandesc, astfel încât, mesajul transmis să ajungă la interlocutor exact în forma în care l-au gândit. În prezent acest curs l-a inclus în syllabusul cursului „Discurs informațional în radio și TV”, pe care îl predă studenților de la masteratul de Comunicare Audio-Video, precum și studenților din anul lll de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice (SNSPA, București). Redactor șef la Speranța TV și Radio Vocea Speranței.
Evenimentele sunt și vor fi difuzate între 6 octombrie 2020 și 12 noiembrie 2020.
Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina:
https://www.ideeaeuropeana.ro/subiect/proiecte/cultura-acasa/
I. Cultura acasă – evenimentele din data 6 octombrie 2020
– Cultura acasă – proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate (vezi)
– Prelegere susținută de Irina Țurcanu Francesconi scriitor, traducător, publicist (Italia) (vezi)
– Interviul săptămânii · Cultura acasă – Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova” (vezi)
II. Cultura acasă – evenimentele din data 8 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Josu De Solaun, pianist, compozitor (Spania) – trimis materiale, video (vezi)
III. Cultura acasă – evenimentele din data 13 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Mircea Platon, istoric, scriitor, publicist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Ding Chao, profesor, romanist, traducător (China) (vezi)
IV. Cultura acasă – evenimentele din data 15 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Petru Iamandi, scriitor, profesor universitar, traducător (vezi)
V. Cultura acasă – evenimentele din data 20 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Dragoș Nelersa, jurnalist, editor (Israel) (vezi)
– Prelegere susținută de Constantina Raveca Buleu, scriitor, publicist, critic și istoric literar (vezi)
– Prelegere susținută de de Aura Christi: Din sertarele pandemice (vezi)
VI. Cultura acasă – evenimentele din data 22 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist (vezi)
– Prelegere susținută de Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia) (vezi)
VII. Cultura acasă – evenimentele din data 27 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Ștefan Borbély, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist – Part. II (vezi)
– Prelegere susținută de Theodor Codreanu, critic și istoric literar, istoric al mentalităților și civilizațiilor, eminescolog, profesor (vezi)
VIII. Cultura acasă – evenimentele din data 29 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor (vezi)
IX. Cultura acasă – evenimentele din data 3 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor (vezi)
X. Cultura acasă – evenimentele din data 5 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor. Partea a II-a (vezi)
XI. Cultura acasă – evenimentele din data 10 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit – Partea a II-a (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor – Partea a II-a (vezi)
Proiect realizat de Fundația Culturală Ideea Europeană în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, Asociația Contemporanul, Speranța TV și Visual Joy Production.
Proiect cultural co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
