Cultura acasă

Cultura acasă: prelegere susținută de Maria-Ana Tupan – scriitor, eseist, profesor universitar, traducător

Proiect Cultura acasă

Vă invităm să urmăriți sub egida proiectului Cultura acasă prelegerea susținută de Maria-Ana Tupan – scriitor, eseist, profesor universitar, traducător

Maria-Ana Tupan
Atâtea premii Nobel și niciun vaccin …

În cele trei decenii de predare, în care am avansat de la examene cu subiect scris pe tablă la examinări personalizate cu subiecte tipărite la imprimantă, sau de la tablă cu cretă, care mi-a provocat o severă amigdalită, la carioca și apoi la tabla digitală, nu m-am așteptat niciodată să mă trezesc, brusc, în societatea educațională a anilor 1800, atunci când critica rousseau-istă a instituțiilor inspirase pedagogilor idei despre importanța educației în familie, mai ales, sub îndrumarea mamei decât a tatălui, sau a autoritățior (a se vedea cazul pedagogului bavarez Heinrich Stephani sau al lui Titu Maiorescu, în teza de doctorat), sau când Johann Heinrich Campe și Johann Bernhard Basedow recomandau prăjituri și alte delicatese în forma literelor sau cuvintelor. Naturalizarea era cuvântul de ordine, scena în care Alice gustă din borcane cu dulceață pe care scrie Mănâncă-mă! dovedindu-se astfel a fi inspirată din realitate, nu din imaginația lui Lewis Carroll. Iar dacă Pip, protagonistul din Marile speranțe, încearcă să-și imagineze cum arătau părinții studiind literele de pe mormintele lor, tot din realitate se inspirase Dickens, contemporanul lui Carl Philipp Moritz, care susținea că „literele nu sunt arbitrare, ci întemeiate în natura umană și în străfundurile conștiinței”. Pip va descoperi însă altceva, plecând de acasă și devenind, din frate și cumnat, neofit al socializării în societatea înaltă, apoi practicant într-o firmă de avocatură, și anume că societatea este un text ininteligibil, că meritul pălește în fața puterii, că victimele societății sunt demonizate, iar adevărații ticăloși ocrotiți, iar prin manipulările instituțiilor de repersiune, adevărul rămâne ascuns. Prejudecățile cercului strâmt al familiei sunt corectate, mai ales, de contactul cu sistemul judiciar.
La început, m-am bucurat, așadar, să pot trăi în mijl0cul familiei, la casa noastră de la munte, refugiați de covidemie precum personajele lui Boccaccio de ciumă – familie pe care nu ajung altminteri să o mai văd în viața împărțită între multe preocupări. O tabletă foarte performantă dăruită fiicei mele de școală asigură contactul telefonic, iar router-ul Romtelecom, internetul. La trei sau patru laptopuri se predă sau se învață, cu material didactic sau teme încărcate pe platforme. Între ore, fiica mea pregătește delicioase clătite „americane” cu lapte bătut și tăiței de casă, iar eu gătesc pentru Baltazar și Antofiță (câinele și motanul).
Chiar și fără să citesc îngrijorătoarele statistici puiblicate de New Tyork Times, despre reculul de un întreg an școlar al elevilor din cauza învățământului online, sau despre inechitățile create de acest învățănânt între cei care merg sau nu merg la școală, cei care au sau nu acces la echipament digital, realizez efectul anulării a două secole de civilizație în sistemul educațional și în cultură. Copiii abia așteaptă să sfârșească temele pentru a se juca. Ce chemare sau provocare reprezintă pentru ei acea informație moartă? Mi-amintesc, prin contrast, prima zi ca studentă la Universitatea București, primirea celor din anul I în Aula de la Drept, prima intonare a lui Gadeamus igitur. Era atmsofera plină de promisiuni, de provocări, de visare la mari proiecte și realizări, într-o instituție care făcuse istorie în România. Profesorii nu erau poze – în tablourile de pe pereții școlii primare priveau în zări doar cârmuitorii comuniști –, ci prezențe vii, ale căror gesturi le exprimau, ca și cuvintele, personalitatea. Profesorul de istoria filosofiei, actualul academician Gheorghe Vlăduțescu, obișnuia să se plimbe de cealaltă parte a catedrei cu un soi de înfrigurare și privirea coborâtă, concentrat, de parcă încerca în acele momente să deslușească vreun pasaj mai dificil din Phaidon sau Fenomenologia lui Hegel. Sobrietatea eruditului Profesor Leon Levițchi contrasta cu farmecul boem și umorul fin al Profesorului Dan Duțescu, în vreme ce Sanda Golopenția Eretescu oferea un model celor care doreau să-și formeze un eu estetic: cu trăsături delicate, cu o siluetă fragilă, îmbrăcată elegant fără ostentație, într-un fel care îi punea în valoare personalitatea, era considerată o stea de prima mărime în lignvistică, deoarece, la vârsta ei foarte tânără, publicase deja o gramatică transformațională a limbii române în colaborare cu actualul academician Emanuel Vasiliu.
Pot fi concertele on line percepute ca fiind tot atât de autentice precum cele live, oricât ar crește lățimea benzii sau viteza de transmisie? Comunicarea cu sala e înlocuită de monolog. Evaluarea spontană și, deci, sinceră a publicului a dispărut. În anii ‘60, reacția sălii orchestrată de avanagardiști a reușit să reformeze o instituție conservatoare precum Royal Concertgebouw din Amsterdam. Ne lipsesc neastâmpărul și emoția de dinaintea ridicării cortinei. Spațiul și normele reprezentării își au semnificația lor, instrumentiștii având mai nou tendința de a trata paginile de mare popularitate ca pe niște șlagăre melodice în cele mai neașteptate transcripții: Tablouri dintr-o expediție, o suită devenită concert pentru pian, un sextet ceaikovskian adaptat pentru orchestră de cameră, aria lui Lenski din Evgheni Oneghin „metalizată” instrumental și orchestrată… Mi-amintesc cu nostalgie emoția și neatsâmpărul într-o sală de teatru, ca înaintea unei revelații.

Programele de știri începute invariabil cu cele mai recente victime ale virusului, precum rapoartele cu morți și dispăruți în război, efectele devastatoare ale bolii, criza economică indusă, educația fără centre ale culturalizării adaugă fiecare tușeuri la un apocalips în care au devenit problematice și utopia, și distopia. Ne încearcă o stare de dezamăgire, de scepticism scientist, ca în vremea lui Erasmus și a Nebuniei lui cu scufă: atâtea premii Nobel și niciun vaccin…

Prof. Dr. Habil. Maria-Ana Tupan (n. 1949) este autoare a unor studii de istorie, critică şi teorie literară, apărute la edituri academice din ţară şi din străinătate, precum şi a unui curs de istorie a literaturii britanice de la origini până în prezent. Maria-Ana Tupan, a fost bursieră Fulbright afiliată la Penn State University (1994-5). Membră a Uniunii Scriitorilor, Secția de Critică și Istorie Literară. Premii ale Uniunii Scriitorilor (1996) și ale unor reviste literare: “Covorbiri Literare”(2000) și “Viața Romanească” (2006).

Evenimentele realizate în perioada 6 octombrie 2020 – 12 noiembrie 2020.

Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina:
https://www.ideeaeuropeana.ro/subiect/proiecte/cultura-acasa/

I. Cultura acasă – evenimentele din data 6 octombrie 2020
– Cultura acasă – proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate (vezi)
– Prelegere susținută de Irina Țurcanu Francesconi scriitor, traducător, publicist (Italia) (vezi)
– Interviul săptămânii · Cultura acasă – Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova(vezi)

II. Cultura acasă – evenimentele din data 8 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Josu De Solaun, pianist, compozitor (Spania) – trimis materiale, video (vezi)

III. Cultura acasă – evenimentele din data 13 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Mircea Platon, istoric, scriitor, publicist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Ding Chao, profesor, romanist, traducător (China) (vezi)

IV. Cultura acasă – evenimentele din data 15 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Petru Iamandi, scriitor, profesor universitar, traducător (vezi)

V. Cultura acasă – evenimentele din data 20 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Dragoș Nelersa, jurnalist, editor (Israel) (vezi)
– Prelegere susținută de Constantina Raveca Buleu, scriitor, publicist, critic și istoric literar (vezi)
– Prelegere susținută de de Aura Christi: Din sertarele pandemice (vezi)

VI. Cultura acasă – evenimentele din data 22 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist (vezi)
– Prelegere susținută de Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia) (vezi)

VII. Cultura acasă – evenimentele din data 27 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Ștefan Borbély, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist – Part. II (vezi)
– Prelegere susținută de Theodor Codreanu, critic și istoric literar, istoric al mentalităților și civilizațiilor, eminescolog, profesor (vezi)

VIII. Cultura acasă – evenimentele din data 29 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor (vezi)

IX. Cultura acasă – evenimentele din data 3 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor (vezi)

X. Cultura acasă – evenimentele din data 5 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor. Partea a II-a (vezi)

XI. Cultura acasă – evenimentele din data 10 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit – Partea a II-a (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor – Partea a II-a (vezi)

XII. Cultura acasă – evenimentele din data 12 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Maria-Ana Tupan, scriitor, profesor, critic și istoric literar (vezi)
– Cultura acasă: evenimentele desfășurate în perioada 6 octombrie 2020 – 12 noiembrie 2020 (vezi)

Proiect realizat de Fundația Culturală Ideea Europeană în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, Asociația Contemporanul, Speranța TV și Visual Joy Production.

Proiect cultural co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.