Cultura acasă

Cultura acasă: prelegere susținută de Sorin Lavric – Partea a II-a

Proiect Cultura acasă

Vă invităm să urmăriți sub egida proiectului Cultura acasă prelegerea susținută de Sorin Lavric – scriitor, eseist, publicist, traducător.
Dialog realizat de Mihaela Rusu
Partea a II-a

Sorin Lavric:
Cultura cu spirit nu poate fi o cultură a maselor, cultura cu spirit este o cultură aparţinând unei minorităţi, şi aceea este elita. Vrem, nu vrem. Dar dacă ne întoarcem acum la situaţia limită prin care trebuie să treacă un artist pentru ca să creeze cu spirit, dacă astăzi această situaţie limită este de excepţie, înseamnă că artiştii, ca să-şi declanşeze actul plăsmuitor, recurg la alţi fermenţi, la alţi pinteni care să-i îmboldească.
Recurg ei sau sunt pur şi simplu îmboldiţi de sus, din „polul plus”, dacă-mi daţi voie să aduc în discuţie un vers…
De sus sau din ei înşişi sau din împrejurările vieţii. Dar fiecare are un factor declanşator, un pinten, fie că e interior sau exterior. Altfel nu există motivaţia creaţiei – la ce să creezi? Pentru ce? Mai ales astăzi – dacă nu trec printr-o situaţie limită şi singura mea grijă este contul în bancă, maşina, ultima amantă sau durerea de dinţi a copiilor. Aceia nu mai sunt artişti, chiar dacă ei trăiesc cu vanitatea că ei vor putea lăsa o operă. Nu vor lăsa nimic pentru că n-au spirit din capul locului. Şi atunci să încercăm să facem o clasificare a artiştilor contemporani, care au sau nu au spirit, ca să ajungem la întrebarea de la care am plecat: când am artă cu spirit şi când n-am? Deci nu plec de la definirea frumosului sau a genurilor literare, ci mă întreb: care este fermentul, pintenul sau factorul declanşator care trezeşte într-un om dorinţa de a crea, artistic. Şi există patru tipuri mari de artişti.

Fragment dintr-un dialog realizat
de Vasile Bănescu. Artă fără spirit

Vă invităm să urmăriți video-conferința susținută de Sorin Lavric
Dialog realizat de Mihaela Rusu

Sorin Lavric – născut la 27 noiembrie 1967, Turnu-Severin. A absolvit Facultatea de Medicină Generală, Institutul Medico-Farmaceutic „Carol Davila” (1987-1993) din Bucureşti, fiind medic stagiar la Brăila în 1993-1994. Simţind că profesia de medic, deşi l-ar fi împlinit social, i-ar fi stricat socotelile cu sine însuşi, renunţă la cariera medicală spre a termina Facultatea de Filosofie, la Universitatea din Bucureşti (1991-1996). Îşi face stagiul militar la Bacău (1996-1997) şi se angajează redactor la Editura Humanitas (1997-2008). Va fi bursier al Programului „Erasmus” la Universitatea „Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgau, Germania (aprilie-august 2004). Îşi va da doctoratul în filosofie la Universitatea din Bucureşti (2005). Din 2006 va fi colaborator la Revista „România literară”, pentru ca din 2012 să fie redactor la aceeaşi revistă. A fost titularul cursului Ontologia lui Noica la Facultatea de Filosofie din Bucureşti, din 2006 până în 2015.
Ţine cursuri de „Istoria filosofiei” la UNATC (Academia de Actorie, Teatru şi Cinematografie – 2013-2017). Este preşedintele „Centrului de Studii Constantin Noica” (asociaţie culturală cu statut juridic).
Scrieri: Cartea de Crăciun (Humanitas, 1997); Ontologia lui Noica. O exegeză (Humanitas, 2005); Noica şi Mişcarea Legionară (Humanitas, 2007), Zece eseuri (Humanitas, 2010). Studii introductive la volumele Devenirea întru fiinţă (Humanitas, 1999) şi Povestiri despre om (Humanitas, 2011) de Constantin Noica.
Traduceri: (împreună cu Bogdan Mincă): Martin Heidegger, Parmenide (Humanitas, 2001); Martin Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Humanitas, 2006).
Colaborări: în presa culturală la România literară, Luceafărul, Idei în dialog, Cuvântul, Convorbiri literare, Contemporanul etc.

 

Mihaela Rusu, jurnalist, publicist: „Ceea ce le spun studenților e valabil și pentru mine. Fiecare zi ne oferă posibilitatea să  învățăm  o lecție de viață, iar noi, pentru a ne urma visul, trebuie să luam notițe, să facem ajustări din mers și să investim în dezvoltarea noastră, pentru că așa cum spunea unul dintre invitații mei: «Prin educație și credință totul este posibil!» Einstein spunea că «viața este ca mersul pe bicicletă. Pentru a-ți menține echilibrul trebuie să continui să mergi înainte». E ceea ce fac și eu, merg înainte”.

Mihaela Rusu (n. 24 mai la Melinești, Dolj)  a terminat facultatea de Litere din Craiova.  Pe lângă cursurile și orele de practică la catedră a făcut voluntariat la un post de televiziune local. După ce a terminat cursurile facultății, a predat la catedră, apoi a venit în București, unde lucrează în radio și TV. A urmat cursurile masterului în Jurnalism și Multimedia (Universitatea din București), apoi cursurile masterul în Comunicare Audio-Video (SNSPA, București). Tot în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative este doctorandă la Științele comunicării. Curs producător TV (2012). Curs Dicție (2011). Curs Combaterea stereotipurilor de gen din mass-media (2010). Curs Protocol și etichetă în diplomație – Institutul Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2016).
Emisiunea Lecția de viață, pe care o realizează în prezent, difuzată simultan la Radio Vocea Speranței și Speranața TV, îmbină cele două pasiuni. Emisiunea se adresează tinerilor, ajutându-i să-și dezvolte o scală a valorilor și își propune să depisteze repere care să aducă un plus de valoare vieții. Alături de invitații ei care sunt de o  înaltă ținută intelectuală, reprezentativi pentru timpurile noastre, ține cursuri despre viață nu doar unei clase cu 30 de elevi, sau unui amfiteatru cu 200 de studenți, ci tuturor celor care cred în ideea că omul cât trăiește învață. A ținut cursuri în săli publice, în București și Craiova, cu tema: „Dicție și atitudine. Scapă de teama de a vorbi în public!” Mesajul evidențiat e că tinerii trebuie să știe că o vorbire clară, o voce stăpână pe sine va da un plus de încredere. Nu contează domeniul în care aleg să activeze, tinerii au nevoie să transmită în mod coerent, expresiv și bine structurat ceea ce gandesc, astfel încât, mesajul transmis să ajungă la interlocutor exact în forma în care l-au gândit. În prezent acest curs l-a inclus în syllabusul cursului „Discurs informațional în radio și TV”, pe care îl predă  studenților de la masteratul de Comunicare Audio-Video, precum și studenților din anul lll de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice (SNSPA, București). Redactor șef la Speranța TV și Radio Vocea Speranței.

Evenimentele sunt și vor fi difuzate între 6 octombrie 2020 și 12 noiembrie 2020.

Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina:
https://www.ideeaeuropeana.ro/subiect/proiecte/cultura-acasa/

I. Cultura acasă – evenimentele din data 6 octombrie 2020
– Cultura acasă – proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate (vezi)
– Prelegere susținută de Irina Țurcanu Francesconi scriitor, traducător, publicist (Italia) (vezi)
– Interviul săptămânii · Cultura acasă – Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova(vezi)

II. Cultura acasă – evenimentele din data 8 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Josu De Solaun, pianist, compozitor (Spania) – trimis materiale, video (vezi)

III. Cultura acasă – evenimentele din data 13 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Mircea Platon, istoric, scriitor, publicist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Ding Chao, profesor, romanist, traducător (China) (vezi)

IV. Cultura acasă – evenimentele din data 15 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Petru Iamandi, scriitor, profesor universitar, traducător (vezi)

V. Cultura acasă – evenimentele din data 20 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Dragoș Nelersa, jurnalist, editor (Israel) (vezi)
– Prelegere susținută de Constantina Raveca Buleu, scriitor, publicist, critic și istoric literar (vezi)
– Prelegere susținută de de Aura Christi: Din sertarele pandemice (vezi)

VI. Cultura acasă – evenimentele din data 22 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist (vezi)
– Prelegere susținută de Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia) (vezi)

VII. Cultura acasă – evenimentele din data 27 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Ștefan Borbély, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist – Part. II (vezi)
– Prelegere susținută de Theodor Codreanu, critic și istoric literar, istoric al mentalităților și civilizațiilor, eminescolog, profesor (vezi)

VIII. Cultura acasă – evenimentele din data 29 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor (vezi)

IX. Cultura acasă – evenimentele din data 3 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor (vezi)

X. Cultura acasă – evenimentele din data 5 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Victor Voicu, savant, medic, virusolog, vicepreședinte al Academiei Române (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor. Partea a II-a (vezi)

XI. Cultura acasă – evenimentele din data 10 noiembrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit – Partea a II-a (vezi)
– Prelegere susținută de Adrian Lesenciuc, scriitor, romancier, critic și istoric literar, profesor – Partea a II-a (vezi)

Proiect realizat de Fundația Culturală Ideea Europeană în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, Asociația Contemporanul, Speranța TV și Visual Joy Production.

Proiect cultural co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.