Noutăți editoriale - Despre cărți

Editura Liaoning People’s din China: Cărți-eveniment de Ioan-Aurel Pop și Mircea Platon

.

Evenimentele editoriale ale anului 2021
Editura Liaoning People’s (China)

La Liaoning People’s Publishing House, Shenyang (China) – unul dintre cele mai mari și prestigioase concerne editoriale din Țara lui Confucius – au văzut lumina tiparului, grație Editurii Ideea Europeană, interesului editorilor chinezi și sprijinului Institutului Cultural Român, traducerea în limba chineză a cărților Istoria României moderne de Ioan-Aurel Pop și Națiune, modernizare și elite românești de Mircea Platon.

Volumele cuprind ample și excelent documentate studii despre momentele cruciale din istoria neamului românesc și, respectiv, despre Junimea și Convorbiri literare, N. Iorga, Al. Vlahuță, Ion C. Brătianu și alți clasici ai literaturii, istoriografiei și gândirii noastre politice care au reflectat asupra modernizării societății românești și a consolidării statului român modern.

 

Istoria României moderne de Ioan-Aurel Pop

 Istoria României moderne este – la scara celor două milenii trecute de la începutul formării poporului român – sinonimă cu ieşirea românilor din lumea medievală, cu asumarea idealurilor generale de construire a naţiunii române şi a statului naţional, în contextul modelului european. Modernitatea s-a clădit, însă, pe acumulările trecutului, pe experienţa general‑umană (a Europei şi a lumii) şi locală (românească). Marii intelectuali ai poporului român – între care s‑au aflat în prim plan şi istoricii cei mai valoroşi – şi‑au dat seama, mai intens din secolul al XVII‑lea încoace, că românii au deopotrivă rădăcini vest‑ şi est‑europene.
Pe de o parte, prin originea romană, prin limba neolatină, prin modul de creştinare şi prin numele purtat, românii se trăgeau de la Roma, adică din Occident, pe când, pe de altă parte, prin biserica organizată după model bizantin, ca şi prin limba slavonă a cultului, a cancelariei şi a culturii medievale şi prin alfabetul chirilic, se revendicau din Noua Romă (Constantinopol), din moştenirea bizantino‑slavă, adică din Răsărit.
Această stranie dualitate făcea din români – unicii moştenitori de marcă ai romanităţii orientale – o realitate sui generis, lăudată de unii, veştejită de alţii şi aşezată acolo unde cele două jumătăţi ale Europei se întâlnesc şi interferă.”

Ioan-Aurel Pop

Națiune, modernizare și elite românești de Mircea Platon

„Axul motor al modernizării societăţii româneşti a fost recăpătarea sentimentului demnităţii. Modernizarea însemna, pentru Alecu Russo şi alţi patrioţi din generaţia sa, îndreptarea din şale, încetarea «coloveranţiilor», a temenelelor pe care şalvarii, spre deosebire de pantaloni, le îngăduiau fără riscul de a pocni cusăturile. Din punct de vedere cultural, modernizarea ca verticalizare însemna recuperarea istoriografică a trecutului românesc şi crearea unui sistem de economie simbolică, legând organic cultura populară de cea a elitelor naţionale.
Anunţat de multe proiecte culturale, de la cele ale lui Ion Heliade‑Rădulescu, Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu sau Alecu Hurmuzachi, acest program a fost cel mai strălucit pus în pagină de societatea Junimea şi Convorbiri literare.
Din punct de vedere politic, tipul de modernizare pentru care luptau Alecu Russo şi generaţia sa presupunea, în formularea sintetică a lui Ion C. Brătianu, libertatea personală prin independenţa naţională. Din punct de vedere economic, modernizarea României presupunea dezvoltarea economiei româneşti prin adoptarea unui program economic care să îmbine armonios protecţionismul economic necesar dezvoltării industriilor naţionale cu economia la scară umană, a micii pieţe libere.

Mircea Platon

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.