Actualități - Evenimente - Știri

Eveniment: Înființarea Departamentului editorial de literatură chineză. Lansarea volumelor Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere semnate Zhang Wei

Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român – ICR, Centrul Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale au organizat o dublă lansare

„Prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”

De la Confucius la Eminescu și Sadoveanu

China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura…”

Relativ recent, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38 din București, a avut loc un eveniment de un înalt nivel cultural. Fundația Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale, au înființat un Departament editorial de literatură chineză, lansând, totodată, două cărți: Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere, semnate de renumitul scriitor chinez Zhang Wei, traduse de Constantin Lupeanu și Adrian Daniel Lupeanu și publicate recent de Editura Ideea Europeană.

Evenimentul dublei lansări a debutat cu o trecere în revistă a relațiilor diplomatice și culturale existente între cele două state – China și România –, în anul 2019 urmând să se împlinească 70 de ani de diplomație culturală româno-chineză. Domnul Xie Ning, vicepreședinte al Biroului de presă, publicații, radio, film și televiziune din provincia Shandong, a menționat faptul că, evident, „China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura și acești ambasadori culturali, precum domnul Constantin Lupeanu, domnul Adrian Lupeanu și fiecare oaspete din sală, ne ajută să ne apropiem unii de alții, să creăm legături strânse, să comunicăm prin cultură și literatură. Cele două popoare – chinez și român – se cunosc reciproc, nu mai sunt străine unele de altele, devin apropiate”. O modalitate de cunoaștere în profunzime este, de bună seamă, traducerea operelor literare. „Lucrările scriitorilor români precum Eminescu și Sadoveanu – a afirmat domnul vicepreședinte Xie Ning – au fost traduse în China, iar lucrările scriitorilor chinezi Mo Yan, Zhang Wei și Jidi Majia au fost traduse în România. Prin intermediul acestor opere literare excelente, cele două țări și popoarele lor se familiarizează și se cunosc. Astfel, cărțile devin o punte și un nod de legatură în schimburile culturale, micșorând distanța dintre inimile celor două popoare. Astăzi, prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”.

Zidul Poeziei, Eminescu și Celan

„Pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”

Aura Christi, poet, scriitor, director editorial al Editurii Ideea Europeană, redactor șef al revistei Contemporanul, a vorbit despre diplomația culturală, folosită ca instrument al prieteniei, solidarității și cunoașterii reciproce, printre prietenii chinezi aflându-se câțiva cunoscători ai culturii române, între care Gao Xing, Ding Chao și alți iubitori de literatură română, care vorbesc o română fără reproș și sunt ambasadori vii ai culturii române în China. „Impresionant rămâne a fi, de altfel, tot ce a construit la ICR Beijing sinologul Constantin Lupeanu”, a menționat renumita scriitoare, „e un templu al culturii române de vârf, acolo, în centrul Pekinului imperial, edificat de Constantin Lupeanu. Am văzut în vara anului trecut ediții ultraelegante traduse în limba lui Confucius: Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Eugen Uricaru ș.a. I-am urmărit pe Gao Xing și Ding Chao vorbind cu emoție despre cultura și literatura română. Despre limba română. Am văzut chinezi încingându-se în hore și alte dansuri populare românești în centrul Pekinului, la Târgul Internațional de Carte, organizat, an de an, în capitala Republicii Populare Chineze. Iar pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”.

Impresionat de amploarea dublei lansări, scriitorul Mirel Taloș, vicepreședinte al ICR, s-a referit la aniversarea de 70 de ani de relații diplomatice între România și China, punând accentul pe importanța acestor relații culturale și economice, aniversare la a cărei sărbătorire își va pune umărul ICR, care are 18 filiale în lume, inclusiv la Beijing.

Bucuroasă de faptul că participă, „în această frumoasă zi de început de vară, la ceremonia de dezvelire a plăcii de inaugurare a Departamentului editorial de literatură chineză”, Doamna Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România, a felicitat Editura pentru Educație din Shandong și Editura românească Ideea Europeană, „pentru colaborarea de succes”, aducând „mulțumiri tuturor prietenilor din sală, care contribuie la schimbul cultural dintre România și China”. Doamna consilier a vorbit despre rolul literaturii în societatea globalizantă de azi: „Literatura este cea mai bogată și cea mai vie exprimare a emoțiilor umane, ea pune în cuvinte toată gama de simțiri omenești, transmite năzuințele și idealurile umanității, reflectă multiplele fațete ale societății. Pentru a înțelege istoria unei țări, a unei națiuni, și dezvoltarea societății ei, cea mai eficientă metodă este să-i citești operele literare”. „În România, a spus doamna consilier, prin eforturile a numeroși sinologi, au fost publicate pe rând capodopere din literatura clasică chineză, precum Cartea Cântecelor, Analecte, Visul din pavilionul roșu, Osândiții mlaștinilor, Întâmplări din lumea cărturarilor ș.a., capodopere din literatura contemporană, precum Familia de Ba Jin, Patru generatii sub același acoperiș de Lao She, Miezul Nopții de Mao Dun, antologia de poeme a lui Ai Qing ș.a. Operele laureatului Nobel pentru literatură Mo Yan stârnesc în România un val de traduceri și publicări. În prezent, România și China colaborează la traducerea și revizia pentru ediția în limba română a cărții Xi Jinping vorbește despre guvernarea statului, care sperăm să apară în curând, permițând cititorilor români să cunoască și să înțeleagă China pe fundalul noii ere, din perspectiva teoriei, sistemului și culturii ei”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *