Sâmbătă, 21 octombrie 2017, Cetatea Tomisului a găzduit lansarea antologiei Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis, un volum masiv, de circa 1000 de pagini, alcătuit de Dorin Popescu și Liviu Franga și publicat recent de Editura Ideea Europeană în colecția Istoria mentalităților. Desfășurată în incinta Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, lansarea acestei antologii, care a marcat premiera proiectului România citește la Constanța, a început în fața statuii lui Publius Ovidius Naso din Piața Ovidiu. Numeroșii participanți la eveniment au comemorat moartea lui Ovidius, depunând flori în fața statuii sale din Piața Ovidiu, cu gândul întors la strămoșii geți care, în primii ani christici, scrutau din Peninsulă marea, pentru a zări catargele ce aduceau la țărmul euxin călători din alte lumi. Una din corăbiile ce vor fi sosit la țărmul de atunci al Tomisului l-a adus pe Ovidius, în toamna anului 8 d.Chr., pe aceste meleaguri, considerate de romani barbare. În fața statuii ridicate în 1887 la ordinul prefectului de atunci al Constanței, Remus Opreanu, tomitanii de astăzi au sărbătorit poezia într-o lume subjugată de diverse ideologii, între care globalizarea și politica corectă. În acest an al lui Ovidius, de la a cărui trecere în neființă se vor fi împlinit două mii de ani – data exactă a morții poetului suscită, în continuare, firesc, controverse în mediile exegetice, însă majoritatea surselor certifică anul 17 î. Ch. ca an al morții Poetului – în timpul lansării antologiei Răzbunarea barbarilor, tomitanii au avut ocazia de a se reculege la mormântul simbolic al Poetului și de a se ruga pentru liniștea sa, după cum o cere 
celebrul epitaf de pe soclu: „O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,/ Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”.
Acum peste două mii de ani, la Tomis, se naștea simbolic cultura română scrisă. Poetul roman descins pe malul euxin, a recitat, aici, în inima Cetății, primul poem în limba getă scris de un alogen, primul poem în limba getă. Simbolic, după două milenii, tomitanii au recitat ei înșiși poeme pentru Ovidius, întorcându-i, cu eleganță, darul. Urmașii barbarilor de odinioară – licență poetică îndelung explicată în volum – vor fi răzbunat astfel soarta poeziei și destinul tragic al poeților. Doamna Aurelia Lăpușan, conf. univ. dr. la Universitatea Ovidius din Constanța, p
ublicist, a vorbit despre Răzbunarea barbarilor ca despre o „carte-document, o carte-monument și deopotrivă una exegetică, de istorie și critică literară, care nu poate lipsi din biblioteca nici unui intelectual din țară”. E o antologie care „va reconcilia generațiile de exegeți ai operei ovidiene, va schimba registrele interpretărilor, va ascuți vocile Cetății și va reface drumul interpretărilor, dând un semnal cultural: e nevoie de unitate și coerență în demersurile culturale”. Domnul Valentin Ciorbea, istoric, profesor univ. dr. la Universitatea Ovidius din Constanța, a menționat, între altele, faptul că Răzbunarea barbarilor „va revitaliza energiile comunității culturale locale”. Realizat prin contribuția a 82 de autori, din aproape 20 de orașe din România și Italia, acest volum elegant, lansat și sprijinit de Editura Ideea Europeană, ar putea deveni o șansă de relansare a culturii de pe malul Mării Negre.
„În antichitatea elină și romană – a nuanțat poeta Aura Christi – barbari erau considerați străinii de dincolo de hotarele Cetății și ale Imperiului. Grecii din vechea Eladă îi tratau ca barbari și pe cei care nu le vorbeau limba. Pentru obrăznicia de a fi văzut ceea ce nu se cuvenea să fie văzut și de a fi descris ceea ce nu se cădea, unul dintre răsfățații curții imperiale, unul dintre cei mai privilegiați artiști ai vremii, poetul Publius Ovidius Naso a fost exilat, așadar, departe de granițele Imperiului Roman, printre barbarii din Tomis. Barbari, care l-au primit cu brațele deschise, l-au iubit și l-au onorat, urmărind felul în care silueta-i hieratică se îndepărta, serile, pe malul mării. Pedepsit cu exilul de durata a nouă ani de Împăratul Augustus, Ovidiu a avut șansa și forța de a transforma exilul în dar. Un dar fertil, de vreme ce aici, printre tomitani, a scris enorm. Aici a scris în total 9 cărți, mai exact, ciclurile Tristele și Ponticele. Răzbunarea barbarilor e o declarație de iubire, făcută unuia dintre cei mai mari poeți ai antichității, considerat egal cu alți clasici ai acelor vremuri binecuvântate: Horațiu și Virgiliu. Dintre creatorii acelei epoci de aur a omenirii, Ovidiu e singurul care a fost exilat, găsindu-și sfârșitul aici, pe malul mării și fiind sărbătorit cu fast în acest octombrie luminos, înfrigurat.”
Grupaj de Andrei Potlog
Mai multe informații pe RomâniaCitește.ro
Fototeca evenimentului:
