Interviul săptămânii · Cultura acasă
Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova”
ICR Stockholm este singurul institut românesc în regiunea Europei de Nord, un spațiu geografic vast şi încărcat de creativitate, în care cultura joacă un rol activ și decisiv în viața comunității
ICR Stockholm este un institut poziționat strategic în inima Scandinaviei și îmi doresc ca eforturile noastre să fie sprijinite cu un buget adecvat în anii care vin, pe măsură ce criza pandemiei se va estompa, pentru a spori prezența pe aceste meleaguri a celor mai de seamă reprezentanți ai culturii noastre
Un capital important de prestigiu și notorietate
Cultura acasă – Conte: Institutul Cultural Român are o istorie extrem de interesantă, pe care, stimate domnule director Bogdan Popescu, o cunoașteți din interior. Ce ne-ați putea spune despre această instituție și filialele sale în lume? Care e, pe scurt, povestea ei?
Bogdan Popescu: Institutul Cultural Român, în pofida existenței sale relativ scurte, se bucură de un capital important de prestigiu și notorietate în afara granițelor, pe care de multe ori nu-l 
percepem ca atare în ţară. Acesta a fost dobândit prin miile de proiecte culturale sprijinite de-a lungul anilor și prin parteneriatele solide, încheiate pe toate meridianele lumii, acolo unde artiștii și creatorii români au fost prezenți și apreciați. Prezența românească pe cele mai importante scene culturale în cadrul festivalurilor de film și artă, în sălile de concerte, în muzee, la târgurile de carte, prin traducerile apărute în cele mai diverse limbi, aduce beneficii uriașe de imagine țării noastre și recomandă România ca un actor activ și respectat în cadrul dialogului intercultural contemporan. În paralel cu conștientizarea acestor beneficii, este important să sporim în continuare capitalul de imagine câștigat, misiunea reprezentanțelor din străinătate să fie extinsă și amplificată, pornind de la o finanțare corespunzătoare și un sprijin logistic pe măsură. Cultura, în pluralitatea formelor sale, este privită astăzi ca unul din fundamentele oricărei societăți sustenabile prin impactul pozitiv pe care îl are asupra coeziunii și egalității sociale, educației, promovării principiilor democratice, relațiilor internaționale, cât și asupra inovării și cercetării, putând juca un rol determinant în construcția unui brand de țară care va crea, fără îndoială, condiții favorabile pentru întreaga economie românească. Este o convingere personală motivată de strategiile altor țări europene și de contextul actual pe care îl traversăm. Edificiul unității europene este clădit pe cultură și nu poate exista fără cultură, despre care multe voci avizate din lumea actuală consideră că reprezintă și cheia prosperității sale viitoare.
Ați studiat la universități occidentale de prestigiu, ați publicat studii și cărți de filosofie, sunteți poet, în primul rând, sunteți om de cultură. Aveți o experiență vastă în ceea ce privește organizarea unor evenimente la cel mai înalt nivel. Ați condus strălucit Centrul Național al Cărții, asigurând împreună cu echipa acestei instituții prezența României la cele mai importante saloane și târguri de carte din lume, despre care s-a scris în presa națională și presa de peste hotare, România apărând în lumina pe care o merită și fiind tratată cu respect și admirație. Acum câțiva ani, ați devenit directorul ICR Stockholm. Ce reprezintă ICR Stockholm? Ce activități a desfășurat în trecutul imediat și care e menirea lor?
ICR Stockholm este singurul institut românesc în regiunea Europei de Nord, un spațiu geografic vast şi încărcat de creativitate, în care cultura joacă un rol activ și decisiv în viața comunității. 
Dovadă stau numeroasele muzee, săli de concert, teatre, galerii de artă, festivaluri, premii cu mare vizibilitate internațională decernate aici, emisiuni culturale la posturile publice, așadar, un spațiu viu în care, prin eforturile institutului, dorim să fim o prezență constantă prin muzicieni, scriitori, artiști, pe care să-i aducem în fața publicului nordic. Ați menționat proiectele derulate de-a lungul anilor, cât am coordonat activitatea Centrului Național al Cărții, și nu pot să nu amintesc, în acest context, de un proiect de referință în spațiul scandinav, desfășurat în toamna anului 2013, când România a participat în calitate de țară invitată la târgul de carte de la Göteborg, eveniment de mare vizibilitate, pregătit de Centrul Național al Cărții împreună cu echipa Institutului de la Stockholm, cu numeroase ecouri în presa suedeză, în spatele căruia a stat un efort organizatoric uriaș. Pentru a reveni în prezent, apariția pandemiei de coronavirus ne-a surprins la începutul acestui an în plină activitate, după o serie de evenimente cu sălile pline și cu multe alte proiecte în pregătire pe care a trebuit să le amânăm. Am regândit din mers întreaga strategie a institutului în mediul online pentru a atrage noi categorii de public, pe lângă cel tradițional, fidel evenimentelor noastre. În toată această perioadă, ritmul postărilor online a crescut considerabil, aproape zi de zi contul institutului fiind actualizat cu informații culturale. Am preluat spectacole ale Ateneului Român, Operei Române, Festivalului de Teatru de la Sibiu, Festivalului Shakespeare de la Craiova, am prezentat artiști români din Suedia și expozițiile lor, portrete de scriitori și personalități culturale din România, itinerarii culturale și turistice, am organizat cu succes cursuri de limba română pentru suedezi pe perioada verii prin platforma Skype. Această strategie a dat roade, iar numărul celor care ne urmăresc a crescut considerabil. În luna iunie, în colaborare cu Editura suedeză Pionier Press am derulat o serie de discuții și lecturi digitale pentru copii, moderate de editoarea și ilustratoarea româno-suedeză Arina Stoenescu, având ca invitate scriitoare cunoscute ale genului din România, deja traduse sau în curs de traducere în limba suedeză. În contextul aniversării anul acesta a Centenarului poetului Paul Celan, născut în Bucovina de Nord, la Cernăuți, în parteneriat cu Institutul Goethe din Suedia și cu revista literară suedeză Ponton, am inițiat un concurs de poezie în memoria marelui poet, adresat tinerilor liceeni din Suedia, iar în planurile noastre sunt și alte evenimente omagiale programate spre sfârșitul toamnei. Nu în ultimul rând, sunt bucuros că Premiul Marin Sorescu, aflat la cea de-a XIV-a ediție, va fi decernat și anul acesta, câștigătorul va fi anunțat public în cursul acestei toamne.
Profităm de relaxarea relativă
Ce alte evenimente culturale figurează în agenda ICR Stockholm în perioada următoare?
Dacă în Suedia restricțiile privind numărul de maxim 50 de participanți la evenimentele publice rămân în continuare în vigoare, cel puțin deocamdată, profităm d
e relaxarea relativă din țările învecinate și am susținut astfel deplasarea, la finalul lunii august, a doi tineri regizori în Danemarca, Mihai Dragolea și Anghel Damian, ale căror filme au fost selectate din aproximativ 3.000 de filme la ediția de anul acesta a cunoscutului Festival Internațional de Film de la Odense. De altfel, regizorul Mihai Dragolea a câștigat premiul The Soapbox la Festivalul Internațional de Film de la Odense /OFF – Odense International Film Festival, cu scurtmetrajul Totul pentru Riana/ Everything for Riana (2020).
Sunt multe alte proiecte aflate în pregătire pe care le vom anunța la momentul potrivit, printre altele, la începutul lunii octombrie, dacă lucrurile decurg conform așteptărilor noastre, vom prezenta traducerea suedeză a Jurnalului lui Mihail Sebastian, de data aceasta la Göteborg, în parteneriat cu Casa de Literatură din cel de-al doilea mare oraș al Suediei, eveniment care ar fi trebuit să aibă loc la finalul lunii martie. În ciuda contextului dificil și cu speranța că vom reveni treptat la normalitate, eforturile noastre sunt aceleași ca în perioada de dinainte de epidemie, respectiv, de a face ca prezența culturală românească în spațiul scandinav să fie una de calitate și să sporim numărul celor care ne urmăresc.
Inevitabil ajungem la subiectul care monopolizează atenția tuturor. Cum a afectat pandemia activitatea culturală în Suedia?
Începând cu luna martie, scena culturală suedeză a fost puternic afectată de izbucnirea pandemiei, ca și în alte părți ale lumii, iar întreaga societate a resimțit acest șoc. Abordarea autorităților a fost, după cum se știe, una diferită față de a altor țări, de a lăsa deschise parcurile publice, magazinele sau sălile de gimnastică. Învățământul primar și gimnazial din Suedia, de asemenea, și-a continuat activitatea neîntrerupt. Însă încă de la începutul crizei sanitare, Agenția Suedeză de Sănătate Publică a limitat întâlnirile publice la 50 de persoane, restricție în vigoare și în prezent, iar efectul asupra evenimentelor culturale a fost puternic. Majoritatea evenimentelor au fost anulate sau mutate în mediul online. Instituțiile de cultură, muzeele, galeriile de artă și-au redeschis treptat porțile începând din luna iunie, iar vocile celor care cer o revenire, fie și parțială, fie și controlată, la normalitate, au devenit tot mai numeroase. Incertitudinile legate de evoluția pandemiei împiedică în acest moment o perspectivă clară asupra redeschiderii totale, mult așteptată a scenei culturale. Consecințele pentru lumea culturală sunt îngrijorătoare pretutindeni, mai cu seamă pentru sectorul independent al creatorilor liberi profesioniști. Scriitorii, traducătorii, fotografii, freelancerii care lucrează în domeniul artelor vizuale etc., asociațiile nonguvernamentale organizatoare de festivaluri și alte evenimente culturale, dar și angajații din teatru, cinematografie, edituri, librării etc., care nu au contracte permanente au fost, și sunt în continuare, categoriile cele mai vulnerabile, care ar trebui să primească sprijin cu prioritate, mai ales că, pe termen lung, dacă răspândirea pandemiei nu se va tempera, efectele negative se vor amplifica.
Suedia e prima țară dintre statele scandinave care a sprijinit aderarea României la Uniunea Europeană. Relațiile diplomatice dintre România și Suedia au o durată de circa cinci secole. Prin urmare, e vorba de o veche tradiție, inițiată de domnitorii Moldovei și regii Suediei. E un adevăr istoric faptul că în urma înfrângerii de la Poltava (1709), Regele Carl al XII-lea al Suediei a trăit aproape 4 ani la Bender (Tighina). E o perioadă în care Domnia Sa s-a văzut și a discutat de nenumărate ori cu Dimitrie Cantemir, Nicolae Mavrocordat, Constantin Brâncoveanu. Domnule director Bogdan Popescu, cum sunt percepute asemenea adevăruri istorice, la ora actuală, în Suedia?
Ne leagă de Suedia numeroase episoade ale istoriei noastre recente sau mai îndepărtate pe care de multe ori le-am dat uitării și poate că din când în când o asemenea discuție e un prilej bun de rememorare. Carol al XII-lea, regele Suediei la începutul secolului al XVIII-lea, a fost o personalitate de prim rang a istoriei moderne europene, a cărui domnie încă stârnește numeroase controverse, din păcate, se vorbea mai mult despre el în România în perioada interbelică decât acum. Carol al XII-lea a fost și primul cap încoronat suedez ajuns prin părțile noastre și care a rămas acolo mai mult timp decât petrecuse la Stockholm ca rege din momentul urcării pe tron până la plecarea pe continent împreună cu armatele sale. Memoria lui Carol al XII-lea este vie și în zilele noastre, în anul 2005 Muzeul Armatei a deschis o mare expoziție la Palatul Regal din Stockholm sub titlul „Când Suedia era condusă din Moldova”, care le reamintea suedezilor această pagină a istoriei naționale. Întâmplările de atunci au fost relatate și la noi încă din timpul cronicarilor, iar apoi de istorici precum A.D. Xenopol, Kogălniceanu sau Nicolae Iorga care în anul 1926 a ținut la Universitatea din Uppsala conferința „Carol al XII-lea la Bender”, publicată apoi în limba franceză. Un alt istoric de la Iași, Nicolae Bogdan, a scris în perioada interbelică o carte despre Carol al XII-lea bine documentată, însă, din păcate, puțin cunoscută astăzi. În 2007, scriitorul româno-suedez George Cristea a tratat subiectul, beneficiind de acces direct la arhivele suedeze, în volumul său despre regii și diplomații suedezi în spațiul românesc, publicat de Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române. Ca o paranteză, meșterilor din oastea regelui Carol al XII-lea al Suediei aflați în retragere spre Suedia prin Țările Române și găzduiți de Constantin Brâncoveanu, se pare că le datorăm construirea unui vechi edificiu arhitectonic al vechiului București, şi anume Turnul Colței, demolat la sfârșitul secolului al XIX-lea, parte a ansamblului Mănăstirii Colțea. Este important să evocăm aceste legături istorice ori de câte ori avem ocazia pentru că memoria lor este decisivă în bagajul simbolic de semnificații. Bagaj cu al cărui ajutor construim legăturile culturale și diplomatice din prezent.
Momente importante ale istoriei naționale
ICR Stockholm e una dintre filialele ICR cele mai active, mai cu seamă în ultimii ani. O serie de evenimente culturale au fost și sunt dedicate, în continuare, Centenarului Marii Unirii. De pildă, în colaborare cu Ambasada României la Stockholm şi Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, ICR Stockholm a organizat, între altele, conferința academicianului Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, cu titlul „The Making of Romania (1859-1918) Cum s-a înfăptuit Romania între 1859-1918”. Cum sunt receptate în peninsula scandinavă asemenea evenimente? Vor urma și altele în această ordine de idei?
Centenarul României Mari în 2018 și deținerea Președinției Consiliului Uniunii Europene din anul următor au fost cele două mari evenimente de diplomație publică ale ultimilor doi ani pe care le-
am marcat împreună cu ambasadele României în Suedia și Norvegia. Conferințele, concertele, expozițiile organizate alături de partenerii noștri locali sau europeni au fost bine receptate, sălile au fost neîncăpătoare. În contextul pandemiei de astăzi ne gândim cu nostalgie la acea perioadă și sperăm să revenim la normalitate într-un orizont de timp nu prea îndepărtat. Într-adevăr, în anul Centenarului ne-am bucurat de prezența la Stockholm a domnului academician Ioan-Aurel Pop care a conferențiat cu două ocazii, o dată la invitația institutului, iar a doua oară la invitația universității din Södertorn cu ocazia simpozionului „1918. Europa Națiunilor”. Din aceeași serie de evenimente, aș menționa conferința „România 100. Lecțiile trecutului recent” susținută de teologul Radu Preda la sediul Institutului din Stockholm în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc și cu Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, concertul aniversar de la Oslo la Academia de Muzică a Norvegiei al pianistului Dragoş Cantea și al violonistei Anamaria Trifanov, împreună cu invitații lor norvegieni. Alte evenimente organizate sub egida Centenarului au fost zilele filmului românesc de la Oslo, conferința în parteneriat cu Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Publice despre diplomatul român cu origini suedeze Constantin Karadja sau concertul de Ziua Naţională a României al pianistei Angela Drăghicescu împreună cu violonistul Alexandru Tomescu la Filarmonica din Stockholm, locul tradițional de decernare în luna decembrie a premiilor Nobel. Acest concert l-am reeditat cu mare succes anul următor și la Filarmonica din Oslo cu ocazia deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, alături de alte evenimente muzicale care, de asemenea, au fost apreciate: concertul cunoscutei naiste Dana Dragomir sau al muzicienilor Eduard Stan și Remus Azoiței, ambele în Sala Barocă din incinta Muzeului de Istorie de la Stockholm. Planurile noastre de viitor vor continua să includă marcarea unor momente importante ale istoriei naționale sau ale relațiilor bilaterale, pe care partenerii noștri scandinavi și publicul să le găsească interesante și din care imaginea României să aibă de câștigat. ICR Stockholm este un institut poziționat strategic în inima Scandinaviei și îmi doresc ca eforturile noastre să fie sprijinite cu un buget adecvat în anii care vin, pe măsură ce criza pandemiei se va estompa, pentru a spori prezența pe aceste meleaguri a celor mai de seamă reprezentanți ai culturii noastre.
Evenimentele sunt și vor fi difuzate între 6 octombrie 2020 și 12 noiembrie 2020.
Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina:
https://www.ideeaeuropeana.ro/subiect/proiecte/cultura-acasa/
I. Cultura acasă – evenimentele din data 6 octombrie 2020
– Cultura acasă – proiect de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate (vezi)
– Prelegere susținută de Irina Țurcanu Francesconi scriitor, traducător, publicist (Italia) (vezi)
– Interviul săptămânii · Cultura acasă – Bogdan Popescu: „Când Suedia era condusă din Moldova” (vezi)
II. Cultura acasă – evenimentele din data 8 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Josu De Solaun, pianist, compozitor (Spania) – trimis materiale, video (vezi)
III. Cultura acasă – evenimentele din data 13 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Mircea Platon, istoric, scriitor, publicist, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Ding Chao, profesor, romanist, traducător (China) (vezi)
IV. Cultura acasă – evenimentele din data 15 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor (vezi)
– Prelegere susținută de Petru Iamandi, scriitor, profesor universitar, traducător (vezi)
V. Cultura acasă – evenimentele din data 20 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Dragoș Nelersa, jurnalist, editor (Israel) (vezi)
– Prelegere susținută de Constantina Raveca Buleu, scriitor, publicist, critic și istoric literar (vezi)
– Prelegere susținută de de Aura Christi: Din sertarele pandemice (vezi)
VI. Cultura acasă – evenimentele din data 22 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist (vezi)
– Prelegere susținută de Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia) (vezi)
VII. Cultura acasă – evenimentele din data 27 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Ștefan Borbély, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Alexa Visarion, regizor, publicist – Part. II (vezi)
– Prelegere susținută de Theodor Codreanu, critic și istoric literar, istoric al mentalităților și civilizațiilor, eminescolog, profesor (vezi)
VIII. Cultura acasă – evenimentele din data 29 octombrie 2020
– Prelegere susținută de Sorin Lavric, scriitor, critic și istoric literar, profesor universitar emerit (vezi)
– Prelegere susținută de Aura Christi, poet, romancier, eseist și Adrian Majuru, scriitor, istoric, publicist, profesor (vezi)
Proiect realizat de Fundația Culturală Ideea Europeană în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, Asociația Contemporanul și Visual Joy Production.
Grupaj realizat de Andrei Potlog
Proiect cultural co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
