Lecturi - Cronici - despre cărți

Regatul miraculos al inteligenței

Regatul miraculos al inteligenței, care a permis ca o profeție de domeniul științifico-fantasticului să devină realitate prin transformarea cu ajutorul științei și tehnologiei a imaginației în veridicitate, este abordat în prezenta lucrare de către cei doi autori chinezi, într-o istorie a roboticii, în general, și a celei din China, în special, de la origini până în zilele noastre.

Plecând de la scriitorul de literatură SF Isaac Asimov, renumit pentru literatura și pentru cărțile de popularizare a tehnicii, care introduce în 1941, în scurta sa poveste „Runaround”, legile roboţilor, s-au creat legi fundamentale care constituie baza filosofiei acestei științe. Acestea sunt enunțate astfel:

Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău.

Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o fiinţă umană , atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1.

Un robot trebuie să-şi protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2. 

Prezenta carte de istorie a roboticii din China Robotul chinezesc – Wang Hongpeng, Ma Na pornește de la primele încercări de roboți chinezi până la inventica marilor cercetători Jiang Xinsong, Wang Tianran și Qu Daokui, care au dezvoltat roboți extrem de dotați ca inteligență artificială, dezvăluind numeroase detalii.

Se pare că termenul „robot” a fost utilizat pentru prima dată, în anul 1920 de către scriitorul ceh Karel Čapek, pentru a denumi „Robota”, nume dat unei mașinării în piesa sa de teatru – Roboții Universali Rossum. Conceptul modern al termenului robot a început să fie dezvoltat în perioada Revoluţiei Industriale, când s-au putut utiliza sistemele mecanice complexe şi era accesibilă utilizarea curentului electric.

Deși, la începuturi, roboţii erau folosiți pentru realizarea unor activităţi repetitive, sub îndrumarea omului, în prezent, ei devin implicaţi în sarcini şi activităţi mult mai complexe, datorită gradului ridicat de inteligenţă artificială. Comandați printr-un sistem de circuite electronice, cu o înfățișare umanoidă și mişcări autonome şi automate, roboţii pot lua cu ușurință locul oamenilor nu numai în industrie, ci și în alte ramuri din categoria științelor umane, cum ar fi jurnalismul.

Detaliile despre contribuția cercetătorilor chinezi la dezvoltarea roboticii, despre înființarea brandului Xinsong și istorisirile de succes sau de eșec ale personajelor oferă cititorului ocazia de a învăța de la oamenii inovatori, cu viziune, că succesul nu este întotdeauna garantat, că și nereușitele pot să inspire, important este să-ți urmezi visul.

Lucrarea se constituie într-o adevărată enciclopedie istorică, brodată pe fapte reale, dar și pe povești de viață ale protagoniștilor, implicați în aceste realizări fantastice, de un real folos omenirii.

Ceea ce nu au reușit politicienii, au izbutit oamenii de știință chinezi care, prin intermediul roboților, au spart barierele impuse de alte popoare și au adus industria chineză a mașinilor inteligente la un nivel mondial de recunoaștere, câștigându-și demnitatea prin intermediul acestor echipamente superdotate, care poartă emblema „Made in China”.

Robotul chinezesc – Wang Hongpeng, Ma Na
Apărută la Editura Ideea Europeană, 2018, București

Dorina Bălan
șef birou, Biblioteca „V.A. Urechia”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *