Punctul critic nr. 01 (23) 2018
Europa şi spectrul secesionismului
Procesul extinderii Uniunii Europene la începutul mileniului III a constituit, în mod paradoxal şi sursa unei inflexiuni imprevizibile, caracterizate prin accentuarea şi hipertrofierea chiar a unor tendinţe latente de afirmare a unor particularisme fragmentare, diferenţieri regionaliste şi mişcări centrifugale, care în scurt timp aveau sa-şi arate îngrijorătoarele repercursiuni: Brexit-ul
, referendumul pentru independenţa Cataloniei.
Ereditatea istorico-geopolitică a Europei este una încărcată şi marcată de clivaje între vestul continentului, Mitteleuropa şi „noua” Europa răsăriteană, între Marea Britanie şi Europa continentală, între nordul Scandinav şi ţările mediteraniene, între Rusia şi Occident etc, proiectul unificării europene nereuşind decât să tempereze pentru o vreme şi să pună în surdină anumite ambiţii hegeinanice regionaliste, separatisme sau chiar propensiuni spre secesiuni care riscă să şubrezească sau să arunce în aer întregul edificiu euro-comunitar.
Mai devreme decât se aştepta Uniunea Europeană se confruntă actualmente cu un ameninţător cod roşu de alertă privind prezentul şi viitorul ei. Spectrele secesionismului resuscitate de ambiţii şi erori, de resentimente nerefulate şi frustrări etnice şi naţionale tind să invadeze din nou mentalul colectiv european iar Uniunea Europeană se vede nevoită să facă faţă acestei insidioase provocări.
Editorial
• Eugen Uricaru, Autonomii, secesiuni și democrație / 5
Europa şi spectrul secesionismului
• Irina Moroianu Zlătescu, Drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale / 13
• Andrei Marga, Identitățile în „constelaţia postnaţională” / 28
• Eugen Gasnaș, Suveranitate și globalizare / 38
• Mihai‑Bogdan Marian, Secesionismul, următorul stadiu al globalizării / 45
• Sebastian Simion, Integrare și fragmentare în Uniunea Europeană: mișcările secesioniste / 60
• Cristi Pantelimon, Resurgenţa doctrinelor consacrate secesionismului / 70
• Luminița Iordache, Statul unitar naţional şi provocările secesionismului / 83
• Gheorghe Stoica Lencan, Italia: confruntările politico‑electorale şi miza Padaniei / 93
• Taraş Dobrovolskyy, Secesionismul în Europa – între separatismul din Occident şi conflictul din Ucraina / 101
• Corneliu Vlad, Ucraina: o secesiune hibridă / 109
• Ioan C. Popa, Separatismul în spațiul ex‑sovietic. Cazul Transnistriei / 113
• Mihai Milca, Un precedent funest de segregare religioasă şi etno‑rasială: iudeofobia sanguinară / 130
Centenarul Marii Uniri
• Lucian Rotariu, Identitate naţională şi propensiuni unioniste în Republica Moldova
(studiu sociologic) / 141
• George Apostoiu, Riscuri şi precauţii non‑aniversare / 151
140 de ani de la încorporarea Dobrogei în Statul Român
• Enache Tuşa, Un experiment de modernizare naţională în context european / 157
Fondul şi forma
• Bogdan Ionuţ Berceanu, Ipostaze istorice ale instituției şefului de stat în România / 1
85
Confluenţe
• Irina Airinei, Privind Israelul în ochi. Acasă la Amos Oz, într‑un Tel Aviv încărcat de amintiri… / 197
Evocări
• Angela Banciu, Profesorul Dumitru Almaş, aşa cum l‑am cunoscut / 205
Lumea cărţilor
• Enache Tuşa, O relectură la zi a lui Machiavelli / 215
• Angelo Chielli, Sabin Drăgulin, Cum s‑a născut colecția Biblioteca gramsciana. In memoriam Vito Buono (1954‑2017) / 222
• Angelo Chielli, Sabin Drăgulin, Come nacque la collana Biblioteca gramsciana. In memoriam Vito Buono (1954-2017) / 226
• Alexandra Bucur, O sinteză necesară şi oportună / 230
Vă dorim lectură plăcută!
Revista Punctul critic nr. 01 (23)/ 2018 este disponibilă în format PDF, pe care o puteți descărca (Click aici)
Vă invităm să vizitați Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)
Puteți comanda revista Punctul Critic pe librăria Ideea Europeană (Click aici)
Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Co-editor: Fundația “Platon Pardău”
Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]
