Revista Punctul Critic nr. 3-4 / 2024. Războaiele de după războiul rece. România și Uniunea Europeană: Angoase și euforii neverosimile în vremuri de criză

Punctul Critic nr. 3-4 (49-50) 2024
Războaiele de după războiul rece
♦
România și Uniunea Europeană: Angoase și euforii neverosimile în vremuri de criză

Complexitatea războiului ca manifestare socială transcende cu mult cadrelor instituționale prin care de-a lungul timpului s-a încercat reglementarea și sancționarea sa ca fapt social care, pe de o parte, s-a dovedit a fi inerent speciei umane, însă, pe de altă parte, întotdeauna a fost generator de distrugeri de amploare și mari drame sociale prin actele de agresiune armată ce i se asociază în mod obișnuit. Tocmai din cauza acestui impact devastator pe care mereu războiul l-a avut asupra societăților umane, și tentativele de reglementare și instituțiile elaborate în materie de război s-au concentrat cu predilecție pe încadrarea juridică a actului de agresiune armată, perceput în mod evident ca fiind sursă directă și imediată de mari catastrofe sociale. Ele au vizat inclusiv decelarea circumstanțelor în care actul de agresiune armată asimilat războiului ar putea căpăta o justificare cu aparență de legalitate sau, din contră, ar trebui sancționat cu severitate. Iar aici, justificarea recurgerii la agresiune armată a căutat să se legitimeze, atât moral cât și legal, prin prisma dreptului la propria apărare, sau a altuia ce nu se poate apăra singur, în fața unui presupus agresor și a unei agresiuni inițiate de acesta.

Dacă agresiunea armată ca atare a ajuns să fie sancționată și condamnată în principiu de toată lumea ca act reprobabil din cauza evidenței efectelor sale catastrofale, când însă vine vorba despre acele interese legitime în funcție de care un act de agresiune armată ar putea fi considerat justificat din punct de vedere moral și legal lucrurile migrează cu totul către un plan de analiză și dezbatere marcat profund de subiectivitate. Unde încep și unde se termină interesele legitime ale părților? Ceea ce poate apărea legitim din perspectiva unora, poate fi considerat complet ilegitim de către ceilalți. În funcție de ce reper de timp și grad de pregătire și manifestare a unei presupuse agresiuni a altuia este justificată declanșarea unei agresiuni armate de contracarare, cu scop de legitimă apărare, care să împiedice materializarea celei identificate ca fiind în curs de pregătire sau desfășurare? De aici mai departe, descoperim că sfera de justificare și legitimare a unei agresiuni armate asociate războiului devine extrem de fluidă, și la fel se întâmplă și cu criteriile de stabilire a caracterului imperios necesar al acesteia ca ultimă și inevitabilă măsură de acțiune.

Sumar

Editorial
Fețele războiului la Dunărea de Jos de‑a lungul timpului (Mihai‑Bogdan Marian)  / 5

Dosar 1: Războaiele de după Războiul Rece
Despre Războiul Rece nimic de bine (George Apostoiu) / 25
„Vin vechi în sticle noi”. Războaiele contemporane între realitatea concretă (acțiune umană specifică) și realitatea social construită (concepte, teorii, strategii, modelare și simulare) (Prof. univ. dr. hab. Constantin Hlihor, Conf. univ. dr. Mihail‑Andi Băncilă) / 32
„Principiul dominoului” în geopolitica post‑Război Rece (Vasile Simileanu) / 60
Prețul securității: „eliminările selective” între drept și necesitate (Sebastian Simion) / 83
O realitate în războaiele din Orientul Mijlociu și Africa: milițiile și mercenarii (Ioan Alexandru Florea) / 93

Dosar 2: România și Uniunea Europeană: angoase și euforii neverosimile în vremuri de criză
Sunt românii de azi un popor nemulțumit de propriile instituții? (Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu) / 103
Divizia de Populație ONU, iulie 2024 România – 16 milioane de locuitori în anul 2050  (Prof. Univ. Dr. Vasile Ghețău) / 113
Demoralizarea individuală și colectivă (Prof. Univ. Dr. Septimiu Chelcea) / 131
Alegeri în context suveranist (Cristi Pantelimon) / 137
Buna guvernare la nivelul orașelor (Prof. Univ. Dr. Irina Moroianu Zlătescu) / 143
UE: bilanț controversat la 15 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (Dr. Viorel Tomescu) / 152

Fondul și forma
Ordinea societală – o perspectivă logică (Emil Dinga) / 169
Toxicitatea aroganței (Prof. Univ. Dr. Septimiu Chelcea) / 182

Confluențe
Bienala Internațională de Artă Contemporană din Dürres, o reflecție între două civilizații: cea umană și cea virtuală a ​inteligenței artificiale – Interviu cu Oltsen Gripshi (Dr. Ioana Cristea Drăgulin) / 189
Centenarul Eugen Barbu. Studiu de caz (Andrei Milca) / 197

Restituiri
Relațiile statelor din spațiul central‑european în atenția istoricului Nicolae Iorga (Nicolae Mareș) / 221
File din Istoria Dreptului Comparat în România (Prof. Univ. Dr. Irina Moroianu Zlătescu) / 257

Lumea cărților
„Regimuri politice totalitare și autoritare. Italia și Europa Orientală în perioada interbelică”, Dan Mihalache și Sabin Drăgulin (coordonatori), Ed. Curtea Veche Publishing, București, 2024 (recenzie) (Lucian Rotariu) / 291
„Naționalismul și extremismul politic de dreapta. Avataruri, mutații, rătăciri”, Sabin Drăgulin și Mihai Milca, Ed. Pro Universitaria, București, 2024 (recenzie) (Gabriela Varia) /296
„Panorama postcomunismului în Republica Moldova” (2 volume), Liliana Corobca (coordonator), Editura Institutului Cultural Român, București, 2024 (recenzie) (Sorin Mitulescu) / 299

Eveniment
Conferințe științifice dedicate Drepturilor Omului și Organizației Națiunilor Unite – 2024 (Alina Raluca Sarchisian) / 305
Universitatea Internațională de la Cheia 2024: Protecția personalității în era digitală (Alina Raluca Sarchisian) / 310

In memoriam
Prof. univ. dr. Ioan Drăgan – In memoriam – (Sorin Mitulescu) / 315

Vă dorim lectură plăcută!

Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)
Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană

Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]