Revista Punctul critic nr. 4 (30) 2019
Neverosimilul sfârșit al comunismului și rătăcirile democrației post-totalitare
Ce a reprezentat momentul revoluționar al anului 1989? Fără doar și poate că a constituit apogeul unor acumulări negative în plan socio‑politic și economic la nivelul unor societăți care au făcut obiectul unui experiment social, pe cât de amplu, pe atât de sinistru. Dar în aceeași măsură anul 1989 a marcat și deznodământul unor insidioase încrâncenări geopolitice de câteva decenii pentru supremația mondială, cunoscute sub denumirea de Război Rece. O victorie a sistemului capitalist în fața propriei sale plăsmuiri reprezentate de sistemul comunist, o victorie a corporației transnaționale în fața întreprinderii statului proletar. În ultimă instanță, anul 1989 a reprezentat o detronare a modernității de către postmodernitate, oferind perspectiva inițială a unui iluzoriu „sfârșit al istoriei”, metamorfozat însă foarte repede într‑o „ciocnire a civilizațiilor”. Totodată, 1989 marchează începutul unei ere dominate de rețele internaționale care au încolăcit și împiedicat coloșii statali tributari ai ierarhiilor tradiționale structurate pe verticală, proclamând victoria internaționalismului asupra suveranismului de stat. Pentru toate acestea, 1989 reprezintă inclusiv finalul unui mare ciclu istoric, fiind cunoscut drept „Toamna națiunilor”.
Editorial
• 1989 – „Toamna națiunilor” și „făuritorii de anotimpuri” (Mihai‑Bogdan Marian) / 5
Neverosimilul sfârșit al comunismului și rătăcirile democrației post-totalitare
• „Revoluția de sus” gorbacioviană (Adrian Pop) / 17
• Socialismul de tip sovietic: „viitorul” care a eșuat (Sebastian Simion) / 31
• Revoluția română din 1989: context istoric, desfășurare, consecințe (Florin Abraham) / 40
• 22 Decembrie 1989 – final fără glorie (Ion Calafeteanu) / 65
• Evenimentele din decembrie 1989. Adevărul între rigoare academică, partizanat politic și meandrele justiției (Constantin Hlihor) / 75
• 1989 – o percepție subiectivă (Gheorghe Schwartz) / 106
• După treizeci de ani – în căutarea unei noi paradigme democratice (Eugen Gasnaș) / 127
În apărarea României Mari
• Bucovina a votat pentru Parlamentul României Întregite! (Prof. univ. dr. Vasile Pasailă) / 135
Perspective Euro-Comunitare
• Modelul comun al democrației ‑ sursă a conflictelor politice din Parlamentul European (Alexandru‑Ionuț Drăgulin) / 143
Permanenta actualitate a clasicilor
• Niccolo Machiavelli – un original comentariu la Prima decadă a lui Titus Livius (Gheorghe Stoica) / 153
• Michel Houellebecq, romancier al epocii globaliste (Andrei Marga) / 158
Fondul și forma
• Pădurea – izvorul energiei românești (Ovidiu Marian) / 181
• Turismul rural – o afacere mică, dar cu perspective uriașe! (Emil Stanciu) / 186
Document
• Memoriu adresat de Asociația Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România și Societatea Română de Drept European președintelui Camerei Deputaților (Ion M. Anghel) / 193
Varia
• Adulterul între joc și morală. Schiță pentru o abordare interdisciplinară (S. Cristian) / 201
Eveniment
• Centenar Ioan Paul al II‑lea (1920‑2005). Un Papă pentru mileniul al III‑lea (Nicolae Mareș) / 209
Lumea cărților
• Carențele guvernării în perioada interbelică (Recenzie „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”, Bogdan Bucur, Ed. Rao) (Florin Grecu) / 223
Vă dorim lectură plăcută!
Revista Punctul critic nr. 04 (30)/ 2019 este disponibilă în format PDF, pe care o puteți descărca (Click aici)
Vă invităm să vizitați Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)
Puteți comanda revista Punctul Critic pe librăria Ideea Europeană (Click aici)
Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Co-editor: Fundația “Platon Pardău”
Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]