Punctul Critic

Revista Punctul Critic nr. nr. 3-4/ 2024. Nomadismul transfrontalier – o poveste fără sfârșit. Contraperformanțele postmodernității

Civilizația umană a trăit din plin experiențe mortificante, dezrădăcinarea însoțind îndeaproape aventura riscantă a explorării spațiilor necunoscute, ostile sau interzise. Mondializarea și globalizarea ca procese macro de luare în stăpânire a unei terra incognita au produs inevitabile mutații, modificând nu doar lumea exterioară ci și pe cea interioară a omului pentru care locul, preajma, vatra (cum zic românii, respectiv topos-ul grecesc, străjuit de limes-ul romanilor) nu mai reprezentau un pilon, un contrafort al dăinuirii. Cu efecte ireversibile într-un sistem de referințe capturat de axiomaticele puncte cardinale în haos instituite de perdelele de fum ale post-modernismului, post-adevărului și transumanismului. Nomadismul este prefigurat să funcționeze ca o cauțiune pentru un alt mod de a fi – hiperdinamic, precipitat, neancorat în și neatașat de vreun perimetru de apartenență, mereu adaptabil, autosuficient sieși. Din punct de vedere identitar, agentul nomad este achizitiv și nestatornic, predispus spre ubicuitate și transagresiune. Nomadismul pare să fie garanția ignorată a accederii pe tărâmul făgăduinței ca și cum ar reprezenta o izbăvire, nu doar pentru cei ce îi împărtășesc deliciile și beneficiile, ci și pentru ceilalți muritori, de acum înainte.

Cândva contrapuse și declarat antagonice, practicile inconciliabile ale nomadismului și sedentarismului, ca și reprezentările lor cultural-simbolice par să-și fi epuizat combustia inițială căutând o alianță de circumstanță. S-ar produce pe această cale o condiționare nomadă a condiției umane, într-o mișcare universală de tip brownian, un uriaș experiment de fuziune programatică, a cărui abominabilă ereditate a violenței și raptului a fost pusă între paranteze, pentru a se înfățișa ca un nou avatar.

Editorial
♦ Condiționarea nomadă a condiției umane ( Mihai Milca) / 5

Dosar 1: Nomadismul transfrontalier – o poveste fără sfârșit
♦ Nomadismul ca mod de viață. O scurtă retrospectivă de la origini către zilele noastre ( Mihai‑Bogdan Marian) / 15
♦ Curtea Europeană a Drepturilor Omului – garant al protecției drepturilor migranților (Irina Moroianu Zlătescu, Alina Mihaela Grigorescu) / 38
♦ Noul nomadism, „digitalizarea” migrației profesioniștilor (Sebastian Simion) / 51
♦ Responsabilitatea în domeniul migrației la nivel european (Ciprian‑Constantin Mihai) / 5
♦ Impactul masivei imigrații din Ucraina asupra populației UE‑27 în anul 2022 (Vasile Ghețău) / 70
♦ Unde și de ce au emigrat, recent, românii? ( univ. dr. Dumitru Sandu) / 83
♦ Învățământul românesc față cu nevoile copiilor refugiați (Sorin Mitulescu) / 94
♦ Rolul migrațiilor și colonizărilor în cadrul dinamicii sociale a Dobrogei (Enache Tușa) / 102
♦ Destine românești pe alte meridiane (Puiu Nistoreanu) / 127

Dosar 2: Contraperformanțele postmodernității
♦ Războiul cuvintelor (Suveranism și suveranitate. Grupările intelectuale în dinamica statalității. Transumanism, antiumanism, antisuveranism, LGBT‑ism, transgenderism, corectitudine politică, postumanism, Schwab‑ism) ( prof. univ. dr. Ilie Bădescu) / 145
♦ Beatificarea „democrației supravegheate”. De la e‑Democrație la contrademocrație ( Mihai Milca) / 151
♦ Sărăcia, dincolo de statisticile oficiale ( univ. dr. Septimiu Chelcea) / 162
♦ Impactul contraproductiv al ajutorului extern în Africa Subsahariană asupra implementării proiectelor de dezvoltare (Raveena Parbhoo) / 173

Fondul și forma
♦ Compasiunea de sine (Prof. univ. dr. Septimiu Chelcea) / 191
♦ Singurătatea și victoria alergătorului de cursă lungă. Eugen Simion – 90 (Andrei Milca) / 198

Panteonul Diplomației Românești
♦ Diplomația română: tradiție, performanțe, redimensionări și proiecții de viitor (Ion M. Anghel) / 221

Restituiri
♦ Dimitrie Onciul – un savant dăruit istoriei românilor. La un secol de la trecerea sa în eternitate (Prof. dr. Vasile Pasailă) / 227
♦ Alexandru Ioan Cuza, un domnitor prea mare pentru „o detronare” atât de mică (Prof. dr. Vasile Pasailă) / 232
♦ Din prizonierat (amintirile veteranului Ioan Gavre) (* * *)  / 236

Lumea cărților
♦ O apariție editorială de excepție: volumul „Constituții și regimuri politice din statele europene în secolele XIX – XX”, Ioana Drăgulin, Ed. Muzeul Național Cotroceni, București, 2023 (recenzie) (Conf. univ. Adrian‑Claudiu Stoica) / 243
♦ „The Impact of Artificial Intelligence on Human Rights”, Irina Moroianu‑Zlătescu (coord.) și colab., Editura Universitară și Universul Academic, București, 2023 (recenzie) (Dr. Mihai‑Bogdan Marian) / 250
♦ „Securitatea cibernetică și drepturile cetățenilor în mediul virtual european”, Ion Alexandru, Editura Ideea Europeană, București, 2023 (recenzie) (Lucian Rotariu) / 252
Internetul este componenta fizică protocolară – mașini, calculatoare, servere, cabluri etc. – a lumii virtuale. Ea transpune legăturile multinodale între statica materiei și spațiul creativ al utilizatorilor: oameni, inteligență artificială și mașini pentru a crea: lumea digitală. Primele forme digitale au apărut în anii ‘60 în entități instituționale și companii. După aproximativ 30 de ani, la sfârșitul anilor ‘80 și începutul anilor ‘90, rețeaua a devenit publică și disponibilă pentru o serie extinsă de utilizatori, de exemplu spațiul academic, institute de calcul și de cercetare și avansează într‑un ritm accelerat. În prezent, în spațiul european, cei mai mulți dintre cetățeni au acces la o formă virtuală de interacțiune și de utilizare a tehnologiei www (world wide web).

Eveniment
♦ Președinția spaniolă la Consiliul Uniunii Europene (Irina Moroianu Zlătescu) / 257
♦ Conferința Internațională „International Law an Administrative Justice from an interdisciplinary perspective” LAJIP, Ediția a X‑a (Alina Bădulescu) / 260
♦ De la Ziua ONU la Ziua Internațională a Drepturilor Omului (24 octombrie‑10 decembrie 2023) (Alina Raluca Sarchisian) / 263
♦ Conferința Internațională „Knowledge – Based Society – Norms, Values and Contemporary

Vă dorim lectură plăcută!

Vă invităm să vizitați Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)
Puteți comanda revista Punctul Critic pe librăria Ideea Europeană (Click aici)

Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană

Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]

1 thoughts on “Revista Punctul Critic nr. nr. 3-4/ 2024. Nomadismul transfrontalier – o poveste fără sfârșit. Contraperformanțele postmodernității

  1. Blog-ul prezinta o tema foarte interesanta si complexa, care ne provoaca sa analizam profunzimea si impactul schimbarilor din societatea umana. Experientele mortificante aduse de explorarea spatiilor necunoscute si globalizarea ne-au schimbat identitatea si modul de viata, intr-un mod ireversibil. Confruntarea intre nomadism si sedentarism pare sa se fi epuizat, iar nevoia de adaptabilitate si hiperdinamism ne indreapta spre un nou mod de a percepe lumea si a fi in ea. Acest fenomen de conditionare nomada a conditiei umane se dezvolta intr-o societate a violentei si a faptului, din care incercam sa ne eliberam prin noile perspective si aliante. Dosarele abordeaza teme precum migratia si impactul acesteia asupra societatii, precum si contraperformantele postmodernitatii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.