[divider]
Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2017
Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah
Supliment al revistei Contemporanul pentru toți cititorii
[divider]
Editorial
Nicolae Breban ● O aventură a intelectului uman/ 3
Lecţii de istorie
Bogdan Creţu ● Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi la 90 de ani de la înfiinţare/ 4
Polemice
Mircea Platon ● Valoarea omului/ 5
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Unirea României cu Statele Unite ale Americii/ 6
Timbrul nuanţelor
Sorin Lavric ● Anahoretul din catacombă/ 7
Lecturi
Marian Victor Buciu ● Nicolae Breban „oarecum testamentar”/ 8
Lecţii de istorie
Dan Berindei ● Academia Română (1866-2016)/ 9
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Filosofia românească şi Marea Unire/ 10
Eveniment ■ ICR
Fiica lui Augustin Buzura: „Tata avea trei copii – pe noi şi Fundaţia Culturală Română”/ 11
Cărţi
Dana Oprica ● Alexandru Rosetti şi Basarab Nicolescu/ 12
Editura Academiei Române
Theodor Codreanu ● Poezia ca poveste/ 13
Semnal editorial
Horia V. Pătraşcu ● Constantin Aslam şi Cornel Florin Moraru/ 14
Lecturi
Constantin Coroiu ● Confesiunea unui onirist/ 15
Semnal editorial
Friedrich Nietzsche, Noi, filologii, Editura Ideea Europeană, 2017
Vasile Muscă ● Nietzsche despre filologia clasică/ 16
Semnal editorial
Dorin Popescu, Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis, Editura Ideea Europeană, 2017
Un proiect-monument al Cetăţii Tomisului: Răzbunarea barbarilor/ 18
Clubul Ideea Europeană: România – China
Eveniment ■ ICR
România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing 2017/ 20Ziua Limbii Române la Beijing
Dan Dungaciu ● Limba românã, România şi China/ 20
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Constantin Lupeanu: România-China sau o lecţie de iubire/ 22
Marina Almăşan în dialog cu scriitorul Xiao Yunru: Drumul Mătăsii… şi al vieţii/ 25
Aura Christi ● Pekin şi o lecţie de iubire/ 27
Împotriva uitării
Alexa Visarion ● Biserica lui Eminescu şi teatrul nimănui/ 28
Polemice
Magda Ursache ● Iaşiul ca iubire şi reprezentare/ 29
Eseu filosofic
Andrei Marga ● Recuperarea sensului/ 30
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 30
Lecturi
Livia Cotorcea ● Un dialog exemplar/ 32
Cronica plastică
Luiza Barcan ● Esenţializarea imaginii / 33
Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Lucian Blaga şi „obsedantul deceniu”/ 34
(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● Teroarea istoriei şi viclenia artei/ 35
Film
Călin Căliman ● Marcel Iureş şi Octav/ 36
Dana Duma ● Filmul românesc în timp real/ 37
Corespondenţă din Portugalia
Ştefan Borbély ● Fátima – 100. Centenarul revelaţiilor de la Fátima/ 38
Eveniment
Alexandra Bajureanu ● Gala Premiilor „Constantin Brâncoveanu” a desemnat Laureaţii ediţiei 2017/ 39
Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39
Vă dorim lectură plăcută!
[divider]
Cititorii revistei Contemporanul beneficiază și vor beneficia de cărți și suplimente gratuite și în numerele viitoare:
[divider]
În curs de apariţie:
♦ Mircea Platon, Elitele şi conştiinţa naţională
România are tot ce îi trebuie pentru a fi o naţiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greşit. E ca şi cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-o sub apă aşteptând apoi să-ţi alimenteze cu energie o 
fabrică de conserve în care tu ai vrea să fabrici ciorapi. Potenţialul României e ignorat şi risipit din cauză că subansamblele României sunt conectate anapoda de o pseudo-elită care nu înţelege să ajute la structurarea personalităţii naţionale a românilor. Şi această structurare începe de la buna noastră aşezare în raport cu potenţialul identitar, cultural şi modelator de acţiune pe care ni l-au lăsat strămoşii. (…)
Dincolo de discuţiile pseudo-savante despre noutatea conceptului de naţiune şi modernitatea miturilor naţionale „inventate” de elitele burgheze în contextul dorinţei lor de a unifica piaţa internă pe fundalul colapsului ordinii feudale şi al eclipsării creştinismului ca ortodoxie publică, dincolo, deci, de aceste ideologeme care încearcă să discrediteze ideea naţională, aşezând-o pe o anumită treaptă a unui evoluţionism cultural care prevede trecerea sau ascensiunea de la faza naţională la cea supranaţională şi suprastatală, se cuvine să reţinem un lucru. Şi anume că, în esenţă, după cum spunea Iuliu Haţieganu, „naţiunea însemnează unitate de generaţii. Patria însemnează unitate de viitor”. Şi unitatea de generaţii nu trebuie dovedită dinspre astăzi spre ieri, de vreme ce a fost deja săvârşită de ieri spre azi. Locuim în această continuitate, suntem deja aşezaţi în ea. Trebuie doar să o recunoaştem şi să ne punem la lucru în lumina ei.
(Mircea Platon)
Suplimente apărute:
♦ Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah
Cartea îşi propune o analiză a situaţiei României pornind de la conceptul de ideal. Teza cărţii este că stagnarea, dezinteresul şi silnicia atât de actuale în ţara noastră se datorează absenţei unui ideal 
naţional. Convins că termeni precum „proiect de ţară”, „viziune”, „obiective naţionale” nu fac decât să escamoteze această problemă, edulcorând-o intelectual, autorul nu se fereşte să folosească un termen ce este – într-un mod cât se poate de elocvent – ieşit din uz: idealul!
Cu ocazia acestei sondări în psihologia abisală a poporului român ies la iveală modele, paradigme, tendinţe şi structuri sufleteşti prezente în viaţa cotidiană, culturală, socială şi politică a României actuale. Deşi având o serie de înaintaşi notabili (dacă e să-i amintim numai pe Constantin Rădulescu Motru, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dumitru Drăghicescu, Ştefan Zeletin, Constantin Noica) – o asemenea direcţie de abordare a sufletului poporului român a fost abandonată în vremurile din urmă, în conformitate cu noile „comandamente” ale globalizării şi dez-naţionalizării. Autorul cărţii de faţă are curajul să reia această linie de cercetare, într-un limbaj viu, colorat afectiv şi uneori reactiv.
Problema emigraţiei masive a românilor este plasată în aceeaşi perspectivă a absenţei idealului – singurul capabil de a ţine laolaltă un popor între graniţele unei ţări. Lipsiţi de ideal, românii ajung să se dezintegreze şi să vagabondeze în căutarea unui loc propriu, fără să ştie că locul pe care-l caută este, de fapt, propria ţară, o ţară fondată pe un ideal care să rezoneze cu cele mai adânci niveluri ale simţirii lor.
♦ Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori
Supliment al revistei Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017
Creatorul romanului cinic, la noi, Nicolae Breban, ostil aşa-zisului „fatalism” mioriti
c, face ca Mioriţa alungată pe uşă, la nivel conceptual, să se reîntoarcă pe fereastră, la nivel epic, prin feminizarea mişcării de rezistenţă naţională, în surprinzătorul său roman Jocul şi fuga.
Când am făcut selecţia primilor nouă prozatori, nu m-am gândit că vor ieşi, din nouă cercuri, alte trei cercuri „danteşti” pentru cele trei tradiţionale provincii româneşti. Constat cu uimire „egalitatea” lor în construcţia României moderne, dar şi a cărţii mele. Au ieşit, fără nici o intenţie, câte trei scriitori, pentru fiecare provincie, care mi-au asaltat subconştientul: Moldova (Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Eugen Uricaru); Valahia: Marin Preda, Eugen Barbu, Mircea Cărtărescu; Ardeal: Liviu Rebreanu, D.R. Popescu, Nicolae Breban. Uitasem însă contribuţia Basarabiei, cu destinul ei ingrat, de la 1812 încoace. Cele nouă cercuri s-au transformat, de aceea, într-un decameron, cel de al zecelea prozator al construcţiei critice devenind Ion Druţă, cu întreaga dramă a sfâşierii interioare a Basarabiei, dezvăluită încă în cartea mea din 2003, Basarabia sau drama sfâşierii.
Şi ce literatură face fiecare dintre cei zece, şi cum o arhitecturează toţi împreună!
Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Supliment al revistei Contemporanul nr. 06 Iunie 2017
E ca şi cum ai întors câteva pagini din cartea fiinţei. E ca şi când ai lăsat în urma ta ceva crucial, de răscruce, care se impune să fie valorificat, scos la suprafaţa firii, prospectat, descris, contemplat într-o
linişte de dincolo de lume, de dincolo de bine şi rău, când toate lucrurile se întrevăd într-o altfel de limpezime, care nu exclude de tot nici iubirea, nici setea de viaţă, nici dorinţa de a rămâne, de a întârzia în această lume, cu deosebirea că iubirea, setea de viaţă şi dorinţa de a rămâne sunt – după acei ani, trăiţi la temperaturi imposibile – altfel, fiindcă a intervenit o schimbare radicală şi nebănuit de lentă în felul tău de a privi şi de a vedea lucrurile. Parcă eşti la fel şi, totuşi, substanţial diferit. Ceea ce numeşti viaţă e văzut de tine din alt unghi, prin ochiul cuiva înstrăinat. (…) Trăim între lumi şi rareori ne dăm seama de aceasta. Spaţiile intermediare ne sunt casă şi liman. Ce straniu e că realizăm aceasta exclusiv când suntem aduşi pe muchie de cuţit, pe buza prăpastiei, unde, pradă iluminării, înţelegi totul; şi de cum te desprinzi de exuberantele focuri de-acolo uiţi o parte din ce-ai priceput, făcând apoi efortul de a-ţi aduce aminte.
Ce zeitate şi‑a slobozit mierea eretică în miezul labirintului care sunt?
Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?
Aura Christi
[divider]
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
[divider]
[divider]
Mai multe informații găsiți pe site-ul revistei Contemporanul
Noutăți editoriale (Click aici)
[divider]
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]
Salvează
Salvează
