Atlasul antropologic al Dobrogei

Atlasul antropologic al Dobrogei, Coordonator: Elena Radu

PREFAŢĂ

Ceea ce a modelat Dobrogea, un profil de neconfundat, a fost aşezarea ei la răspântia de drumuri şi de culturi, faptul de a fi „fereastra spre Mare” a spaţiului carpato-dunărean şi „poarta Orientului” spre întreaga Europă.

Considerată ca un veritabil microcosmos antropologic, mozaic de rase, laborator etnografic viu, o Euro-Asie în miniatură, Dobrogea a reprezentat o adevărată fascinaţie pentru călători români şi străini, care au observat în scris despre această provincie istorică românească (Evlia Celebi, Ibn Batutta, Ibn Kaldun, Ion Ionescu de la Brad, Nicolae Iorga, Alexandru Arbore etc.).

Un oaspete al acestor meleaguri încărcate de istorie a fost şi antropologul elveţian Eugen Pittard, care a vizitat România, la scurt timp după încheierea Primului Război Mondial şi care a publicat la Zürich, în 1936, volumul „La Roumanie”. Cartea cuprinde un capitol despre ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră. Spre deosebire de alţi călători sau specialişti care au trecut de-a lungul timpului prin Dobrogea, antropologul elveţian, pe lângă documentele de istorie, de toponimie sau de religie, manifestă un interes deosebit pentru caracteristicile antropometrice ale populaţiei, fiind una din puţinele cercetări şi mai mult ca sigur prima din acea vreme, privind etnia turco-tătară.

Eugen Pittard a semnalat prezenţa, pe lângă români, a turcilor, tătarilor, bulgarilor în localităţi mai compacte şi a unor populaţii dispersate de lazi, kurzi, armeni, cerkezi, greci, coloni, germani şi ruşi, lipoveni, albanezi şi ţigani turci, referindu-se, cu precădere asupra obiceiurilor lor, vieţii de zi cu zi, asupra tipologiei lor antropologice ca rezultantă a antropometriei acestor populaţii.

Prezentul „Atlas antropologic al Dobrogei” este o lucrare originală, inedită, care reprezintă pentru prima dată rezultanta unor cercetări sistematice de antropologie fizică, atât asupra populaţiei româneşti, cât şi asupra populaţiilor de etnie turcă şi tătară.

După anii 1990, Editura Academiei Române a publicat o serie de atlase antropologice ale populaţiilor din celelalte provincii istorice ale României precum: „Atlasul antropologic al Maramureşului”, „Atlasul antropologic al Banatului de Sud-Est”, „Atlasul antropologic al Munteniei”, „Atlasul antropologic al Transilvaniei” (2 volume); „Atlasul antropologic al Moldovei”. „Atlasul antropologic al Dobrogei” încheie această etapă premergătoare elaborării unui „Atlas antropologic al României”, care va valorifica întreaga activitate de cercetare ştiinţifică antropologică din ultimii 40 de ani.

Cercetarea antropologică s-a desfăşurat în 12 comunităţi rurale cu populaţie românească, situate geografic în Nordul, centrul şi Sudul provinciei, din zone diferenţiate ecologic ca zona riverană Dunării, zona platoului continental şi zona riverană Mării Negre şi două comunităţi, una de etnie turcă şi una de etnie tătară, situate în partea de Sud a Dobrogei, comunităţi endogame, izolate etnice, religioase şi în oarecare măsură geografice.

În cadrul fiecărei comunităţi a fost evidenţiată variabilitatea dimensională şi conformativă cefalo-facială şi somatică, variabilitatea grupelor de sânge şi pigmentaţiei, date care au intrat în caracterizarea generală a populaţiei româneşti din Dobrogea, cu particularităţile sale legate de vârstă, sex, zonă geografică şi zonă ecologică.

În ceea ce priveşte variabiiitatea grupelor de sânge se semnalează prezenţa a două variante de distribuţie fenotipică şi anume, varianta europeană în care A>0>B>AB, căreia îi corespunde frecvenţa genică r>p>z şi o a doua variantă de distribuţie fenotipică, în care 0>A>B>AB, care reprezintă un „tip intermediar de distribuţie” întâlnit la arabi, ruşi şi turci (după Kerumian). Această distribuţie de tip intermediar o regăsim la populaţia din comunităţile Peceneaga, Dăeni, Gârliciu şi Rasova – riverane Dunării şi Peştera şi Pecineaga din zona platoului continental al Dobrogei.

Un capitol din această lucrare abordează problematica corporalităţii, abordare ce se încadrează într-un demers de cunoaştere, pe care antropologia l-a iniţiat asupra posibilităţii stabilirii sănătăţii nutriţionale a populaţiei printr-o metodologie simplă, neintrusivă, necostisitoare. S-a putut stabili astfel, din punct de vedere antropologic prevalenţa riscului pentru exces ponderal şi obezitate la populaţia din Dobrogea. Aceste date vor contribui la elaborarea unei hărţi antropologice a prevalenţei pentru excesul ponderal şi obezitate a populaţiei din România, în funcţie de sex, vârstă, zonă geografică, zonă ecologică, etc ce va reprezenta un model de aplicare a cunoştinţelor antropologice în practica medicală.

Atlasul antropologic al Dobrogei abordează, pentru prima dată în istoria antropologică a provinciei, variabilitatea populaţiei de etnie turcă şi tătară din Dobrogea de Sud, evidenţiind structuri antropologice diferenţiate.

Pentru populaţia de etnie turcă, în stabilirea particularităţilor sale antropometrice, se face apel la cercetările lui Horia Dumitrescu asupra populaţiei turce din insula Ada-Kaleh şi la o serie de populaţii turce din Anatolia. Aceste cercetări au pus în evidenţă faptul că populaţia turcă studiată în anii 2007-2008 şi-a păstrat prin endogamie, prin izolare etnică şi religioasă, toate caracteristicile antropologice ale etniei turce din Ada-Kaleh, ca şi din comunitatea Bursa din Turcia.

Autorii acestui „Atlas antropologic al Dobrogei”, consideră că această lucrare reprezintă un punct de plecare în elaborarea unor studii mai aprofundate asupra cauzalităţii variabilităţii diferenţiate a populaţiei din Dobrogea, un punct de conexiune cu cercetările de ordin paleoantropologic, istoric, etnografic, pentru care o primă cercetare descriptivă într-un anumit timp istoric şi spaţiu geografic era de foarte multă vreme absolut necesară.

Prin natura şi definiţia sa atlasul antropologic este o lucrare descriptivă, un punct de plecare al unor analize de caracter explicativ. În acelaşi timp, „Atlasul antropologic al Dobrogei” va contribui, alături de celelalte atlase antropologice la elaborarea „Atlasului antropologic al României”, document biologic cu valoare istorică.

Subliniem contribuţia valoroasă a acestui atlas, atât pentru istoria cercetărilor antropologice din Dobrogea, a populaţiei, cât şi a populaţiei de etnie turco-tătară.

Academician Constantin Bălăceanu Stolnici