Atlasul antropologic al Transilvaniei, Cristiana Glavce, Elena Radu
PREFAŢĂ
Antropologia românească din ultimii ani s-a caracterizat printr-o largă diversitate a cercetărilor, plecând de la cercetarea fundamentală de cunoaştere a structurii antropologice a poporului român în timp şi spaţiu şi continuând cu valorificarea valenţelor aplicative ale ştiinţei antropologice, în conexiune cu alte ştiinţe care se preocupă de fiinţa umană.
Cercetarea fundamentală a antropologiei contemporane româneşti, ajunsă în stadiul unor acumulări considerabile de date referitoare la principalii parametri antropometrici care definesc structura antropologică a unei populaţii, a permis elaborarea unor sinteze ce s-au concretizat prin elaborarea unor atlase antropologice regionale, în perspectiva edificării unui atlas antropologic al României.
Cercetările antropologice de „tip atlas” au fost iniţiate de acad. Olga Necrasov şi acad. Şt. Milcu.
Demararea acestor cercetări în anul 1967 se datorează acad. Olga Necrasov care a declanşat campaniile de teren în toate provinciile istorice ale României prin doctoranzii săi de la Bucureşti şi Iaşi.
Din necesitatea unor cercetări mai complexe şi mai extinse în timp şi spaţiu, tema cercetărilor de „tip atlas” a devenit o temă prioritară pentru antropologia românească.
Acad. Ştefan Milcu, împreună cu prof. Horia Dumitrescu, au publicat în anul 1968 „Atlasul antropologic al Olteniei”, deschizând astfel seria valorificărilor cercetărilor antropologice de teren.
Au trecut peste 30 de ani până să apară următoarea lucrare a Măriei Vlădescu şi a lui Corneliu Vulpe „Atlasul antropologic al Munteniei” (1999) prin care sunt valorificate cele două teze de doctorat ale autorilor.
În anul 2004, Elena Radu, Horst Schmidt şi Cristiana Glavce publică volumul „Atlasul antropologic al Banatului de Sud-Est” prin care se face valorificarea tezelor de doctorat ale primilor doi autori.
În cursul anului 2004 apare şi „Atlasul antropologic al Maramureşului”, contribuţie a antropologilor din Iaşi (Maria Ştirbu, Georgeta Miu, Ana Ţarcă, Maria Istrate).
Anul 2005 marchează apariţia volumului I al „Atlasului antropologic al Transilvaniei”, coordonatori Maria Vlădescu şi Corneliu Vulpe, în care este analizată variabilitatea dimensională şi conformativă a segmentului cefalo-facial la populaţiile din Transilvania, diferenţiate geografic, ecologic, în funcţie de sex şi vârstă, având un pronunţat determinism genetic.
Prezentul volum „acoperă” partea de corporalitate, determinată în principal de factori mezologici (fără a exclude un determinism genetic), corporalitate care reprezintă „terenul constituţional” somatic, care constituie baza vulnerabilităţii sau a predispoziţiei somatice pentru o anumită patologie.
Au fost cercetate diverse tipuri de variabilitate care pot fi abordate în analiza corporalităţii unei populaţii: variabilitatea în timp şi spaţiu, variabilitatea în funcţie de mediul de rezidenţă, în funcţie de sex, vârstă, statut socio-profesional.
S-a acordat o atenţie deosebită analizei indicelui de corporalitate BMI (Body Mass Index, denumit şi Indicele Quetelet), recomandat de OMS, indice prin care se poate face o „supraveghere antropologică” a stării de sănătate nutriţională a populaţiei, în corelaţie cu „supravegherea medicală”.
Importanța acestei „supravegheri antropologice” a corporalității rezidă în capacitatea ei de a face o diagnosticare precoce a tendințelor care conduc la tulburări de nutriție de tipul excesului ponderal și obezității care stau la baza unei patologii cronice și degenerative de tipul maladiilor cardio-cerebro-vasculare, respiratorii, metabolice (diabet).
Cercetarea constituției somatice, a dimensiunilor și indicatorilor de corporalitate deschide calea trecerii de la cercetarea antropologică fundamentală la cercetarea aplicativă, etalând o paletă largă de valențe ale antropologiei, în special pentru cercetarea medicală, și aceasta constituie contribuția originală a acestei lucrări.
Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici
Membru de onoare al Academiei Române
Recenzii
Nu există recenzii până acum.