Atlasul antropologic Banatului de Sud-Est

Atlasul antropologic Banatului de Sud-Est, Elena Radu, Horst Schmidt, Cristiana Glavce

PREFAŢĂ

Suntem printre puţinele naţiuni din lume, care nu-şi cunoaşte structura antropologică a populaţiei, printre puţinele naţiuni din lume care nu are un atlas antropologic naţional.

Un atlas antropologic este un document cu valoare istorică, care consemnează particularităţile structurale antropologice ale populaţiei aşa cum s-a constituit în cursul unei îndelungi evoluţii istorice, înainte ca mişcările de populaţii să le modifice, înainte ca multe comunităţi umane să dispară.

Oricare ar fi schimbările care vor afecta în viitor acest spaţiu, cercetările de antropologie vor preciza, din perspectivă istorică, cine suntem în această perioadă şi cum arătăm.

Atlasul antropologic al României va reflecta fiinţarea neamului nostru în spaţiul carpato-danubio-pontic, unitatea şi continuitatea populaţiei româneşti de-a lungul generaţiilor pe acest pământ românesc.

Necesitatea elaborării unui atlas antropologic a fost subliniată de acad. Şt. Milcu şi acad. Olga Necrasov, aceasta din urmă declanşând campaniile de teren, încă din 1967, pentru cercetările atlasului în toate provinciile istorice ale României.

În 1968 apare „Atlasul antropologic al Olteniei” sub egida acad. Şt. Milcu şi prof. Dr. Horia Dumitrescu.

După mai bine de 30 de ani apare volumul monografic „Atlasul antropologic al Munteniei” sub egida dr. Maria Vlădescu şi dr. C. Vulpe.

„Atlasul antropologic al Banatului de Sud-Est” al căror coordonatori sunt dr. Elena Radu, prof. dr. Horst Schmidt (de la Universitatea din Ulm, Germania) şi dr. Cristiana Glavce, reprezintă sinteza unor cercetări de antropologie, care au făcut subiectul tezelor de doctorat ale primilor doi coordonatori şi contribuţia metodologică a celui de al treilea coordonator.

Volumul cuprinde aproximativ 350 pagini (text, tabele, grafice, planşe cu fotografii, reprezentând sinteza antropobiologică asupra populaţiilor româneşti şi un important capitol asupra izolatelor etnice din Banatul de Sud-Est.

Riguros structurată, lucrarea respectă criterii de bază în analiza antropologică şi anume: criteriul de reprezentativitate, criteriul omogenităţii genetice, criteriul vârstei, criteriul ocupaţional.

Autorii semnalează în cadrul variabilităţii fenotipice populaţionale, că variabilitatea interpopulaţională este mai mare decât cea intrapopulaţională şi explică această situaţie prin „fenomenul de izolare prin distanţă” susţinut de Wright, conform căruia căsătoriile între indivizi sunt posibile numai într-o vecinătate circumscrisă.

Structura antropologică a populaţiilor din Sud-Estul Banatului intră însă în aria de variabilitate structurală a populaţiilor româneşti prin predominanţa brahicefaliei, hipsicefaliei, metriocefaliei, mezoprosopiei şi sub raport somatic prin staturi mijlocii.

Mai mult, sub raport serologic populaţia din Banat este relativ omogenă, atât sub aspectul frecvenţei fenotipice a grupelor de sânge din sistemul OAB, cât şi sub aspectul frecvenţelor genotipice al factorilor p,q,r. În diversitatea fenotipică şi genotipică a populaţiei din Banat, se regăsește fondul comun omogen al acestor populații, care se încadreează în variabilitatea serologică a populației românești.

Lucrarea va reprezenta un sistem de referință pentru alte cercetări antropologice naționale care se vor face peste ani și ani și care vor consemna fenomene microevolutive populaționale, care vor schimba sau nu, actuala structură antropologică a poporului român.

Consider că lucrarea prezentată este o valoroasă contribuție la finalizarea într-un viitor apropiat a principalei „opere antropologice” pe care o va reprezenta Atlasul antropologic al României.

Prof.dr. C. Bălăceanu-Stolnici
Membru de onoare al Academiei Române