Criza financiară, care a erupt în 2008, în Statele Unite, a generat în mod inevitabil dezbateri academice care vor dura mulți ani de acum înainte. La fel ca „marea depresiune” din 1929, care este încă obiectul multor studii și teze de doctorat, criza actuală se va afla în centrul unor discuții interminabile în rândul economiștilor, bancherilor, politicienilor și istoricilor până la următoarea „mare depresiune”. În 1929 se vorbea încă despre aur ca „valoarea” care susținea monedele naționale; astăzi, banii nu doar că circulă în circuite electronice, dar se pare că un flux și un comerț electronic de active virtuale poate genera bani și bogăție. Cu toate astea, inovațiile financiare, care au apărut prin intermediul instrumentelor derivate, apoi prin obligațiunile cu împrumut colateralizat (C.D.O.) și contractele swap pe riscul de credit (C.D.S.), au condus la o criză de proporții fără precedent. Banii nu circulă niciodată fără probleme, iar atunci când lipsa de lichiditate se transformă în probleme de solvabilitate, băncile aleargă la „creditorul de ultimă instanță”. Apoi, atunci când băncile centrale simt presiune, aleargă spre trezoreria de stat.”
Cea mai mare parte a împrumuturilor globale (care au crescut cu 70% între 2000 și 2009) a fost înregistrată de Statele Unite, Regatul Unit și zona zero. Aceste împrumuturi au fost semnificativ mai rapide decât rata de creștere economică. Creșterea în piețele emergente a fost și continuă să fie considerabil mai rapidă decât în centrele mai vechi ale economiei mondiale, producând o nouă geografie a finanțelor cu divergență atât în interiorul regiunilor, cât și între regiunile din centrul tradițional și de la periferia sistemului mondial. Împrumuturile din acești ani au crescut, de asemenea, și în lumea în curs de dezvoltare, dar într-o concordanță mai mare cu performanța lor economică mai bună. Însă dependența de piețele din Statele Unite și Europa împlică o presiune și asupra perspectivelor acestor economii.
Este încurajator să știm că economiștii din România iau parte la eforturile mondiale de cercetare, pentru a înțelege natura crizei financiare, astfel încât să putem construi mai bine mecanismele de prevenire sau, cel puțin, de moderare a impactului unor astfel de cazuri în viitor.” / Professor Emeritus of Economics William K. TABB
Între afirmația lui W. Churchill: «să nu lăsăm de presiunea economică să se agraveze prin subminarea creditului» și poziția exprimată de N. Roubini: «este păcat să irosești o criză», lucrarea de față se adresează deopotrivă specialiștilor în finanțe sau viitorilor finanțiști, dar și neofiților în materie. Cititorii vor găsi răspunsurile la o serie de întrebări ce îi frământă astăzi: Cum au apărut crizele financiare? Care sunt raporturile între criza financiară și cea economică? Piețele de capital pot fi manipulate? Sunt ele lipsite de transparență și eficacitate? Care este calitatea produselor financiare tranzacționale? În ce măsură băncile sunt implicate direct, respectiv indirect? Băncile centrale trebuie să intervină doar în cazuri excepționale sau deja intervenția lor trebuie să devină obiectul unei politici permanente? Cum se poziționează băncile între interesele de grup, interesele naționale și interesele persoanelor particulare?” / Profesor universitar dr. Cristina Ciumaș
Într-o abordare creativă, cei trei autori – personalități consacrate ale studiului economic – și-au propus și au reușit să reducă la termenii de bază subiecte complementare care implică interese contradictorii, analize complexe și evaluări incerte, aparențe și estomparea realității. Acestă este scopul primului eseu și al anexelor conexe care adaugă o retrospectivă istorică a evenimentelor economice și financiare actuale. Al doilea și al treilea eseu se bazează pe literatura academică și de specialitate care permite o abordare mai rațională a problemelor contemporane de guvernanță și de management la nivelul micro al fiecărei instituții financiare, acestea fiind asociate cu dezechilibrul sistemic declanșat în anul 2007.
Studiul guvernanței corporative, aplicată instituțiilor de credit, corelată cu analiza modelelor care explică ciclurile de credit și reforma standardelor prudențiale, constituie elemente de noutate pentru literatura economică din țara noastră, prin maniera în care au fost integrate în lucrare.” / Profesor universitar dr. Dumitru Purdea
Recenzii
Nu există recenzii până acum.