Select Gift

La oricare 2 cărți cumpărate, a treia este gratis!
  • NEWSLETTER
  • CONTACT
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
Contul meu
0 items / 0,00 lei
Meniu
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
0 items / 0,00 lei
Colecțiile noastre
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librărie
  • eBooks
  • Informații
    • Despre noi
    • Cum comand?
    • Ghid eBook
    • Pentru autori
    • Catalog · Distribuție
  • Blog
  • Proiecte
  • Punctul Critic
  • OFERTE SPECIALE
  • NOUTĂȚI
Reduceri!
Prima paginăCărțiDicționare & Enciclopedii Dicţionarul Luceafărului eminescian
Produsul precedent
Dieter Schlesak 23,10 lei 18,00 lei
Înapoi în librărie
Următorul produs
De-a lungul unei vieţi 35,70 lei 28,20 lei
Dicționare & Enciclopedii

Dicţionarul Luceafărului eminescian

35,70 lei 28,20 lei

Dicţionarul Luceafărului eminescian – Rodica Marian, Felicia Şerban

ISBN: 978-973-7691-59-0 ISBN: 978-973-7691-59-0 Categorie: Dicționare & Enciclopedii Autori: Felicia Şerban, Rodica Marian
Share
închide
Disponibil și în format eBook:
  • Dicționarul Luceafărului eminescian (eBook) 27,30 lei 24,30 lei
Noutăți
  • Contemporanul nr. 02 Februarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Șambelanul oficios - Ediție bilingvă 34,65 lei 27,60 lei
  • Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Descriere
  • Fragment
  • Detalii carte
  • Recenzii (0)
  • Despre Dicționare & Enciclopedii
  • Livrare
Descriere

Dicționarul Luceafărului eminescian este prima lucrare de lexicografie consacrată unei singure opere poetice românești, şi anume unui «arhi-text» (text poetic integral, concept și realizare în premieră absolută), constituit din formă definitivă, versiuni și variante. Încercările bruionare nu reprezintă distilatul limbaj poetic eminescian, purtând girul autorului prin publicarea în timpul vieții, ci limbajul poetului Mihai Eminescu, așa cum o arată manuscrisele, în încercarea de a i da forma ideală; numeroase versuri nu numai că se ridica la valoarea celor din antume, ci adesea o covârșesc. Aceste versiuni și variante nefinisate conțin un lexic deosebit de bogat și interesant.

Dicționarul încearcă prezentarea creației poetice din perspectiva lexicului, opțiunile individualității creatoare față de mijloacele oferite de limbă; totodată, cu limitele inerente, este o tentativă de incursiune într-un anume univers imaginar, construit prin limbajul poetic.

Fragment

Dicţionarul Luceafărului eminescian de Rodica Marian și Felicia Şerban

GENEZA LUCEAFĂRULUI
1.Scurt istoric

Orice creaţie lirică este, într-un fel sau altul, sublimarea în magia versului1 a unui eveniment de viaţă, iar pentru poezia lui Eminescu faptul acesta este şi mai evident. Fiind, însă, un poem de mari proporţii, în care se îngemănează lirismul cu elemente de basm, aşa încât prin virtuţile formulei baladeşti se înfrăţeşte vibraţia lirică cu structura epică şi dramatică, Luceafărul nu mai este un exemplu elocvent pentru natura inspiraţiei lirice. Dimpotrivă, capodopera eminesciană nu este rezultatul unui impuls creator de moment, ci al unui îndelungat proces de creaţie, cu etape laborioase, cu reveniri şi modificări, care se desfăşoară pe parcursul unui deceniu.

În jurul poemului Luceafărul s-au creat diverse legende, o întreagă atmosferă de roman, ieşită din ceea ce Perpessicius numea „predispoziţiile mitice” ale contemporanilor poetului şi, mai ales, ale urmaşilor acestora. De pildă, un cronicar2 dezvăluia presupusa împrejurare din cronica măruntă a vieţii lui Eminescu, conform căreia poetul a scris Luceafărul într-o noapte, în tren, venind de la Iaşi la Bucureşti, iar I. Al. Brătescu-Voineşti3 reproduce în amintirile sale aşa-zisa mărturie a lui Titu Maiorescu în legătură cu un episod al iubirii lui Eminescu pentru Veronica Micle, şi anume momentul în care poetul s-a simţit trădat şi înlocuit în favorurile Veronicăi de Caragiale, iar mentorul „Junimii” a intervenit patern, sfătuindu-l pe poet să se retragă. Asemenea mistificări, explicabile prin aura mitică în care Luceafărul s-a învăluit încă de la apariţia sa, nu au nimic comun cu adevărata gestaţie şi îndelungata şlefuire a poemului. Interesul pentru experienţa de viaţă care a stat la baza inspiraţiei eminesciene a fost adesea supraevaluat, mai ales în prima jumătate de veac de după moartea poetului, dar rolul ei n-a mai fost exagerat, începând chiar cu D. Caracostea, pentru care „experienţa are tot atâta valoare cât cel care o trăieşte”, dar numai alături de „experienţa cărturărească, dobândită din contactul cu literatura anterioară”4 şi continuând cu eminescologia actuală, în care preocuparea pentru senzaţionalul biografic a fost estompată cu totul de metode ştiinţifice de analiză a textului poetic. În acest sens, Marin Mincu subliniază că nu „trebuie să insistăm asupra unor amănunte aproape fără importanţă în faţa operei constituite”5.

„Marea şi tulburătoarea” problemă a Luceafărului eminescian, despre care vorbea Perpessicius, depăşeşte însă datele lui concrete, cuprinzând, în ultimă instanţă, cred eu, şi emoţia descoperirii, în receptare, a genezei sale. Din punctul de vedere al cunoaşterii etapelor creaţiei, Luceafărul a avut un destin la fel de deosebit ca şi evoluţia frământată a exegezei sale, care de o sută douăzeci de ani asaltează, din diverse perspective, taina acestui seducător poem. Cunoaşterea şi recuperarea în circuitul valoric a variantelor manuscrise ale poemului are, de asemenea, o istorie ce îmbie încă, aşa cum marele editor spunea, încă în 1943, „cu atracţia unei adevărate expediţii”6.

Concepţia unanim admisă este aceea că Luceafărul are ca izvor de bază poemul original de inspiraţie folclorică Fata-n grădina de aur, versificat de Eminescu după un basm românesc din Muntenia, cules şi tipărit de călătorul german Richard Kunisch în volumul Bukarest und Stambul. Skizzen aus Ungarn, Rumänien und der Türkei, apărut la Berlin, în 1861. Cartea cuprinde două basme româneşti, ambele versificate de Eminescu, cel de-al doilea fiind cunoscut sub titlul Miron şi frumoasa fără corp. Moses Gaster menţionează pentru prima dată faptul că basmul intitulat Das Mädchen im goldenen Garten a inspirat lui Eminescu poemul său Luceafărul7, apoi Ilarie Chendi ajunge să creadă că povestea amintită poate fi considerată ca o variantă a Luceafărului8, pentru ca, odată cu studiile lui D. Caracostea, încă din 1910, să se vorbească de o „identitate de concepţie între Luceafărul şi Fata în grădina de aur”9.

Mai târziu, G. Bogdan-Duică, G. Ibrăileanu, D. R. Mazilu, E. Lovinescu, Perpessicius, G. Călinescu, T. Vianu, D. Popovici şi alţii au păstrat nealterată ideea, de acum clasică, că basmele culese de Kunisch constituie baza genezei celei mai desăvârşite dintre creaţiile lui Eminescu. Autoritatea acestei opinii s-a sprijinit chiar pe o însemnare a poetului, devenită celebră, însemnare descoperită de Caracostea în manuscrisul unei variante a poemului, respectiv manuscrisul Academiei nr. 2 275B. Nota în care Eminescu indică izvorul german al Luceafărului este cuprinsă de Perpessicius în volumul al II-lea al ediţiei academice a operelor eminesciene şi o reproducem, punând în paranteză corecturile din manuscris: „În descrierea unui voiaj în ţările române [în România], germanul K. povesteşte legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înţelesul alegoric [sensul alegoric] ce i-am dat-o, este că dacă geniul nu cunoaşte nici moarte [nici noaptea uitării] şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pământ nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Mi s-a părut că soarta luceafărului din poveste seamănă mult cu soarta geniului pe pământ şi i-am dat acest înţeles alegoric”10.

Îndeobşte, această însemnare a îndrituit şi a sprijinit interpretarea poemului în grilă romantică, fiind ea însăşi citită într-o asemenea cheie şi ducând, după cum se exprimă Constantin Noica, la false interpretări. Schimbarea importantă de accent a exegezei poemului care poate înlătura de la început „platitudinea romantică către un ideal de neatins“ sau cea a geniului neînţeles se găseşte, spune Noica, chiar în propria interpretare a poetului. În însemnarea de pe manuscris „nu este nici urmă […] de neputinţa şi mizeria sufletului pământesc de a se ridica la un ideal, ci e vorba, în chip tulburător, dimpotrivă, de mizeria naturii aceleia generale şi superioare, care este geniul sau, în poveste, Luceafărul”11.

2.Relaţiile dintre basmul versificat şi poem

Aproape toţi exegeţii Luceafărului s-au oprit la sursa folclorică identificată a poemului, subliniind importanţa basmului cules de Kunisch, dar şi prelucrarea sa în manieră romantică. Problema care se pune, nerezolvată până azi, este autenticitatea populară a basmului care l-a inspirat pe Eminescu, întrucât romanticul culegător german nu dă sursa pe care o reproduce, iar tipologic, şi din punctul de vedere al motivelor folclorice, el nu se încadrează întru totul specificului românesc12. Este semnificativ faptul că basmul acesta este absent din colecţiile noastre de literatură populară. Încă în 1933, Iulian Jura13 consemnează şi soluţionează o controversă între G. Bogdan-Duică şi D. Caracostea privitoare la supoziţia dacă germanul Kunisch a prelucrat sau nu basmele româneşti din culegerea sa. D. Caracostea, analizând cu înaltă competenţă procesul de elaborare al Luceafărului şi problematica basmului sursă, conchide că povestea lui Kunisch este mai degrabă „o îmbinare de elemente poporane şi intenţii culte”14 şi este chiar posibil ca autorul să-şi fi alcătuit singur basmele, având la îndemână colecţia de basme valahe a fraţilor Schott din 1845. Mai recent, Marin Mincu se exprimă în acelaşi sens despre povestea lui Kunisch, considerând-o „un fel de basm romantic cult, cu semnificaţie alegoric-filosofică vizibilă”15.

Basmul versificat Fata în grădina de aur se găseşte într-o versiune în manuscrisul Academiei nr. 2.281, iar într-o alta (după Caracostea anterioară) în manuscrisul nr. 2.258, acesta din urmă datând din 1872, din timpul şederii poetului la Berlin. Perpessicius datează elaborarea basmului versificat tot în epoca berlineză a studiilor lui Eminescu, circa 1873–1874, considerând-o ca o formă anterioară a poemului. Versiunile propriu-zise ale poemului sunt ordonate cronologic de eruditul editor şi clasificate, în ordine: A, B, C, D, E, cuprinzând întregul material manuscriptic al poemului. Împărtăşind opinia avizată a lui Perpessicius, conform căreia poemul are cinci versiuni finite, fiecare cu multe variante, ţin să subliniez temeinicia soluţiei sale în ceea ce priveşte basmul versificat Fata în grădina de aur, publicat separat, în volumul consacrat poeziei populare, împreună cu editarea critică a textelor aferente. Ceea ce înseamnă că basmul versificat este considerat text independent de versiunile poemului, deosebirile dintre cele două creaţii eminesciene fiind evidente, nu numai în maniera de basm şi formă a versificaţiei, ci este vorba de o diferenţă „de clasă, de categorie. În timp ce, deşi basm, Fata în grădina de aur e oarecum o poveste de pe tărâmul nostru, al muritorilor, – extract de basm în schimb, chintesenţiat şi trecut prin infinite şi magice filtruri, Luceafărul nu coboară nici o clipă din feericul său empireu”16.

Oricine întreprinde studiul genezei Luceafărului nu poate trece cu vederea raporturile dintre povestea versificată şi marele poem, deşi natura acestor două texte este, cum spuneam, foarte diferită. Un critic de autoritatea lui G. Călinescu, cel care a revelat un Eminescu al postumelor, îşi exprimă în celebra sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent unele rezerve faţă de Luceafărul, ilustrând în schimb superioritatea în substanţă a basmului, care reflectă o meditaţie filosofică de esenţă romantică: „Luceafărul este poemul fundamental al lui Eminescu […]

Detalii carte
Colecție

Dicționare & Enciclopedii

An

2007

Pagini

424

Recenzii (0)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Dicţionarul Luceafărului eminescian” Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Despre Dicționare & Enciclopedii
Colecția Dicționare & Enciclopedii este un proiect de amploare menit să aducă în prim-plan informații esențiale despre cele mai variate domenii și să reactualizeze rolul fundamental al cunoașterii în dinamica culturii. Cărți fundamentale pentru minte și suflet pentru o informare rapidă, esențială.
Livrare

LIVRARE RAPIDĂ

Toate comenzile sunt procesate rapid și, prin confirmarea lor telefonică promptă și prietenoasă, ne asigurăm că adresa dvs. este corectă și completă, pentru a preveni orice întârzieri în livrare. Comenzile sunt expediate cel târziu a doua zi din depozitul librăriei noastre, urmând să vă ajungă în cel mai scurt timp - în funcție de modalitatea de transport aleasă, în următoarea zi lucrătoare prin curier sau în 3-4 zile prin poștă.

Produsele digitale (eBooks) sunt expediate prin intermediul poștei electronice a cumpărătorului, imediat după confirmarea plății (nu se percepe niciun tarif de expediere).

LIVRARE GRATUITĂ

Pentru orice comandă de minim 150 lei oferim transport gratuit, plus cărți bonus și suplimente.

  • Abonați-vă la newsletter și primiți un voucher de reducere și beneficiați de discounturi suplimentare.
  • Fiți cu ochii pe site-ul nostru! Ocazional lansăm promoții limitate neanunțate și zilnic avem Happy Hour.
  • În plus, o ofertă specială permanentă cu adevărat unică: la 3 cărți cumpărate, pe a patra o primiți gratis, indiferent de cuantumul comenzii!

Produse similare

Reduceri!
Închide

Istoria Jazzului Clasic

126,00 lei 95,10 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

100 de Minuni ale naturii

84,00 lei 67,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Istoria filmului românesc (1897-2017)

126,00 lei 96,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Identitate şi alteritate

16,80 lei 13,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Mari enigme ale lumii

73,50 lei 58,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

100 Laureaţi ai Premiului Nobel

52,50 lei 40,20 lei
Adaugă în coș

Cultura Chineză
Teatru
Roman Fiction
Reviste de cultură
Religie & Spiritualitate
Publicistică & Eseuri
Psihologie & Psihanaliză
Proză scurtă
Poesis
Opere fundamentale
Jurnal & Corespondență & Memorii
Istorie, teorie și critică literară
Istorie & Documente & Politică
Istoria mentalităților

Editura Ideea Europeană funcționează sub auspiciile Fundației Culturale Ideea Europeană. Misiunea noastră este promovarea valorilor culturale românești în context european.

O.P. 22, C.P. 113 - Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: (+4)021-212.56.92
Email: office@ideeaeuropeana.ro
Articole recente
  • Lansare-100-de-fotbalisti-legendari
    Lansare de carte „100 de Fotbaliști Legendari” de Bogdan Socol
    15 decembrie 2022
  • reprez-2-Romania-si-civilizatia-romaneasca-in-Israel-comunicat
    România și civilizația românească în Israel – „Anul cărții în Limba Română în Israel”
    28 octombrie 2022
Informații utile
  • Despre noi
  • Comenzi și plată
  • Transport și livrare
  • Confidențialitate
  • Condiţii de utilizare
  • Contact
Legături
  • Blog
  • Revista Contemporanul
  • Proiectele noastre
  • Revista Punctul Critic
  • Editura Europress Group
  • ANPC
Cărțile noastre
  • Autori
  • Noutăți
  • Oferte speciale
  • Edituri
  • Colecții
  • Catalog - Distribuție
IDEEA EUROPEANĂ 2021 crafted by Webgraphic.ro & SEOKafe.
Viziteaza site-ul Editura Ideea Europeana pe ShopMania
  • Meniu
  • Colecții
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librăria Ideea Europeană
  • eBooks
  • Informații
  • Blog
  • Contact
  • Contul meu
Coș de cumpărături
închide

Intră în cont

închide

Ați uitat parola?
Sau intră cu
Facebook
Google

No account yet?

Creează un cont
Sidebar

Utilizăm cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Puteți afla mai multe despre fișierele de tip cookies folosite sau le puteți dezactiva în setări.

Librăria online Ideea Europeană
Dezvoltat de  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.