Marele Dicționar Chinez-Român

Note de publicare

Având misiunea de „a documenta civilizația umană și de a transmite cultura mondială”, ne-am luat angajamentul de a deschide o fereastră între China și exterior, atât pentru a facilita învățarea limbilor străine de către poporul chinez cât și pentru învățarea limbii chineze și înțelegerea civilizației Chinei de către străini. Dicționarele sunt instrumente indispensabile pentru schimburile sociale și comerciale, pentru comunicarea globală și învățarea limbilor străine. Din acest motiv, încă din anii 1990, editura noastră a început să compileze și să publice o serie de dicționare bilingve în cele mai vorbite limbi de pe glob, cum ar fi engleza, franceza, germana, japoneza, rusa și spaniola.

În 2013 președintele chinez Xi Jinping a lansat inițiativa „O centură, un drum”, care a primit un sprijin larg și un răspuns călduros din partea comunității internaționale. Pentru a contribui la dezvoltarea inițiativei și la crearea unei comunități cu un viitor comun pentru omenire, în 2017 am început dezvoltarea unei baze de date pentru îmbunătățirea infrastructurii lingvistice, cu scopul publicării de dicționare bilingve în chineză și diverse limbi străine. Acest proiect de elaborare și diseminare a dicționarelor a fost primit cu entuziasm și susținut de autoritățile guvernamentale, precum și de sectorul lingvistic și de mediul academic. În 2018 „Marele Dicționar Chinez – Român” a fost listat ca proiect finanțat de Fondul Național pentru Publicații.

„Marele Dicționar Chinez – Român” a fost elaborat de domnul Li Jiayu, traducător de limba română, cu o bogată experiență în domeniul traducerilor în China, și fost traducător și revizor al Radio China Internațional. Proiectul s-a bucurat de participarea a numeroși lingviști români și chinezi, și a avut la baza studierea în detaliu  a  dicționarelor din țară și din străinătate. Timp de peste zece ani domnul Li Jiayu și echipa sa au acumulat un corpus bilingv bogat și variat de traduceri din chineză în română și, respectiv din română în chineză, precum și materiale lexicografice importante. Toate acestea au avut ca principal scop colectarea și structurarea materialelor într-un format cât mai facil publicării, și promovarea „Marelui Dicționar Chinez – Român”  în sfera internațională. Proiectul a fost lansat oficial în 2016. S-a încercat în permanență menținerea unui standard ancorat în contemporaneitate, fiind sistematic realizate studii și analize tematice a cuvintelor și frazelor incluse, cu interpretări și exemple pentru o înțelegere cât mai facilă.

În timp ce sunt implementate cu strictețe standardele naționale de limbă și scriere, s-a acordat o atenție deosebită evoluției și schimbărilor din viața lingvistică a societății contemporane, ținându-se cont de evoluția socială a Chinei în perioada modernă și adăugând un plus de complexitate prin însușirea noilor descoperiri din sfera lingvistică, cu interpretări cât mai precise și exemple practice. Este important de menționat faptul că proiectul acestui dicționar a fost inițiat într-un moment în care construcția socialismului cu caracteristici chinezești intra într-o nouă eră. În acest sens, pentru a include și materialul lexical specific acestei perioade de modernizare a statului chinez, echipa de redactare a dicționarului a inclus, pe lângă unele concepte terminologice de bază ale culturii tradiționale chineze, și cuvinte și expresii politice actuale, specifice noilor ideologii și progrese.

Anul acesta marchează cea de-a 10-a aniversare a inițiativei „O centură, un drum”, România fiind un membru important al țărilor participante din Europa Centrală și de Est. Publicarea acestui dicționar nu numai că umple golul din sectorul lingvistic al ambelor țărilor, dar va contribui cu siguranță și la consolidarea prieteniei dintre China și România, precum și la promovarea proiectului „O centură, un drum”.

Pregătirea și publicarea acestui dicționar a fost îndrumată și susținută de Radio China Internațional, Universitatea de Studii Străine din Beijing și Universitatea de Studii Internaționale din Beijing. În același timp, numeroși experți și cercetători din țară și din străinătate au participat la diverse seminare și lucrări de revizuire. Spre exemplu, am apelat la  lexicografi și experți lingviști din țară pentru a efectua o verificare constantă și o revizuire cuprinzătoare a standardizării și sistematizării lexicului chinez, și am invitat experți de limba română din țară și din străinătate pentru a revizui în mod repetat interpretarea în limba română. În plus, departamentul de tehnologie lingvistică al editurii noastre ne-a pus la dispoziție o platformă pentru compilarea digitală a acestui dicționar, fapt pentru care dorim să ne exprimăm recunoștința!

Procesul de redactare a unui dicționar complex este un proiect sistematic, dificil și complex, mai ales în contextul evoluției sociale și al schimbărilor rapide din viața lingvistică actuală. Suntem limitați de cunoștințele și experiența noastră, și am fi recunoscători specialiștilor și cititorilor pentru corecțiile aduse neglijențelor și inadvertențelor din munca noastră.

Editura pentru Predare și Cercetare a Limbii Străine din China
Filiala Educației Lingvistice Integrate
Iunie 2023
Traducere din limba chineză de Laura Călin

Prefață

Limba română (denumită în continuare „română”) aparține grupului latin de limbi indo‑europene și este limba oficială a României. Colaborarea dintre China și România are o istorie de sute de ani. Cu toate acestea, abia în anii 1950 cele două țări au început să studieze și să cerceteze în mod sistematic limbile celeilalte națiuni, când au înființat programe de licență în limba română și chineză la Institutul de Limbi Străine din Beijing (în prezent Universitatea de Studii Străine din Beijing, denumită în continuare „Bei Wai”) și, respectiv, la Universitatea din București.

Odată cu reformarea și deschiderea Chinei prin modernizarea socialistă, schimburile politice, economice, educaționale și culturale dintre China și alte țări au devenit din ce în ce mai strânse. În acest context, cooperarea din cercurile educaționale, academice și de traducere din cele două țări privind studiul limbilor și culturilor română și chineză, traducerea reciprocă a lucrărilor și cultivarea resurselor umane s‑au dezvoltat, de asemenea, rapid, cu realizări remarcabile.

Dicționarele de limbi străine, în special dicționarele bilingve, sunt indispensabile pentru studiul și cercetarea limbilor străine. Cu toate acestea, pentru o lungă perioadă de timp, a existat un decalaj în publicarea dicționarelor bilingve în ambele țări. Până la sfârșitul secolului al XX‑lea și începutul secolului al XXI‑lea în China au fost publicate o serie de dicționare româno‑chineze, dar aceste dicționare erau adesea lipsite de exemple și de explicații detaliate de utilizare, și puteau fi folosite doar pentru a căuta echivalentul în limba română a cuvintelor din limba chineză, respectiv echivalentul în chineză a cuvintelor din limba română, aspect care nu satisfăcea nevoile celor care studiau limba respectivă. Abia în 2018 publicarea „Marelui Dicționar Român – Chinez”, editat de profesorul Feng Zhichen de la Bei Wai, în cadrul Editurii Comerciale, a potolit foamea de dicționare bilingve româno‑chineze pentru lingviști și cititori, atât din China, cât și din România.

Am lucrat mult timp în domeniul comunicării externe la Radio China Internațional și am strâns numeroase materiale lexicografice în chineză și română în activitatea mea zilnică de traducător și revizor, precum și din activitatea mea de traducător amator de literatură, și cred cu tărie că atât studenții chinezi care învață limba română, cât și traducătorii și studenții români de limba chineză au nevoie de un dicționar chinez – român complex.

Când mi‑am încheiat activitatea în presa internațională mi‑a venit o idee: să mă folosesc de materialele adunate de‑a lungul anilor pentru a edita un dicționar bilingv român – chinez amplu, care să completeze conținutul „Dicționarul român – chinez” apărut cu ani în urmă. Această idee a fost primită cu entuziasm din partea Editurii pentru Predare şi Cercetare a Limbii Străine, care a organizat rapid resursele umane și materiale pentru a publica „Marele Dicționarului Român – Chinez”.

Această ediție a „Marelui Dicționar Român – Chinez” a preluat realizările edițiilor anterioare și a prezentat avantajele dezvoltării ulterioare, reprezentând un nivel nou atât în conținut cât și în domeniul academic, satisfăcând nevoia de un dicționar bilingv chinez – român. Nu numai că răspunde nevoilor începătorilor de limba română, ci acoperă și cerințele profesioniștilor implicați în traducerea, predarea și cercetarea limbilor chineză și română, asistând în același timp cititorii români care învață și utilizează limba chineză. Această ediție a dicționarului este caracterizată de următoarele cinci caracteristici:

1. Conținut bogat, axat în principal pe termeni lingvistici, cu adăugarea unor termeni enciclopedici și terminologiei specifice diverselor discipline. „Marele Dicționar Român – Chinez” conține un total de 6854 de caractere individuale și aproximativ 56300 de termeni compuși. Pe lângă termenii lingvistici generali, sunt incluși și nume proprii și termeni specifici, care acoperă 71 de discipline. Adițional, la sfârșitul părții principale a dicționarului, sunt incluse peste zece anexe practice legate de cunoașterea culturii chineze și a culturii mondiale. Compilarea și publicarea unui dicționar bilingv chinez – român de această anvergură este o premieră în țara noastră.

2. Riguros și standardizat, respectând normele naționale de limbă și scriere, cu o atenție deosebită acordată incorporării noilor rezultate ale cercetării lingvistice. Prefixele, titlurile și notele din „Marele Dicționar Chinez – Român” sunt în conformitate cu „Legea Republicii Populare Chineze privind limba vorbită și sistemele de scriere”, precum și cu normele și standardele lingvistice și de scriere relevante. Pentru selectarea și includerea cuvintelor s‑au consultat lucrări de referință autorizate, cum ar fi „Dicționarul Modern de Chineză” (The Commercial Press, ediția a 7‑a), „Dicționarul Standard al Limbii Chineze Moderne” (Foreign Language Teaching and Research Press, Editura de Publicații Lingvistice, ediția a 4‑a), „Marele Dicționar al Idiomurilor Chinezești” (Editura China Book Publishing House) și altele, ținând cont de teoriile și realizările în domeniul compilării dicționarelor din

China, și inspirându‑se din metodele de compilare ale dicționarelor bilingve reprezentative precum „Marele Dicționar Chinez – Francez” și „Noul Dicționar Chinez – Englez”, publicate de Foreign Language Teaching and Research Press, asigurând astfel standardizarea, caracterul științific și actualitatea termenilor incluși. Definițiile și exemplele în limba română respectă cele mai recente norme de ortografie stabilite de Academia Română.

3. De actualitate, reflectând evoluția vremurilor și noua față a vieții socio‑lingvistice. Vitalitatea unui dicționar bilingv recent publicat constă în faptul că are un conținut actualizat și reflectă cele mai recente evoluții și schimbări în procesul socio‑istoric al limbilor sursă și țintă ale dicționarului. Pe lângă vocabularul chinezesc utilizat în mod obișnuit și intrările enciclopedice, precum și terminologia de specialitate, „Marele Dicționar Chinez – Român include, de asemenea, unele cuvinte noi, sensuri noi și utilizări noi care reflectă noutățile din societatea contemporană și noile realizări din domeniul științei și tehnologiei, precum și termeni din mediul online, acceptați de publicul larg și care fac deja parte din viața lingvistică cotidiană. De asemenea, am inclus și câteva cuvinte alfabetice – un fenomen deja comun în chineza contemporană – ca anexă specială, plasată la sfârșitul textului principal al dicționarului, pentru a facilita înțelesul cititorilor. Este demn de menționat că,, pentru a încuraja diseminarea internațională și pentru a spune lumii povestea Chinei, am inclus și câțiva termeni de bază din cultura tradițională chineză, precum și fraze de actualitate, care reflectă noile realizări ale dezvoltării sociale a Chinei contemporane, precum și noi idei și concepte despre promovarea construcției modernizării în stil chinezesc.

4. Cu un puternic accent pe partea practică, centrată pe cititor, construind scenarii pentru învățarea și aplicarea limbii. Intrările în dicționar sunt complete, definițiile precise, bogate în exemple practice. În cazul cuvintelor cu semnificații multiple, ne străduim să includem toate sensurile și să le ordonăm după frecvența de utilizare. Pentru fiecare termen sunt precizate atât sensul de bază, cât și semnificații derivate. Dicționarul face tot posibilul să ofere exemple astfel încât cititorii să poată înțelege cu exactitate nuanțele semnificațiilor termenilor și contextele în care sunt utilizați. Am încercat să facem tot posibilul să oferim exemple după fiecare definiție, permițând cititorilor să înțeleagă diferențele subtile și contextul de utilizare pentru fiecare sens al cuvântului.

5. Transmiterea culturii și construirea unor punți de schimburi culturale bidirecționale folosind limba ca mijloc de intermediere. Fiind un martor important al istoriei îndelungate și al culturii ilustre a națiunii chineze, limba chineză conține o gamă bogată de idiomuri, proverbe și expresii idiomatice distinctive. Aceste cuvinte au fost perfecționate de‑a lungul anilor și reprezintă esența limbii chineze datorită formei lor fixe și a înțelesului precis.

„Marele Dicționar Român – Chinez” conține un număr mare de expresii și proverbe chinezești care au fost transmise de‑a lungul timpului, cu o puternică încărcătură simbolistică, precum și unele referințe culturale importante, citate celebre și versuri din poezia clasică.

În procesul de interpretare a expresiilor chinezești, dacă există un echivalent în limba română, acesta a fost folosit direct; dacă nu, s‑a tradus mai întâi literal, apoi s‑a parafrazat, oferindu‑se mai multe variante de traducere.

Această strategie ajută cititorii să înțeleagă semnificațiile expresiilor, prin interpretări multiple, contribuind la sporirea influenței culturii chineze și la promovarea schimburilor culturale dintre China și țările străine, precum și la înțelegerea reciprocă a civilizațiilor.

„Marele Dicționar Român – Chinez” a necesitat peste un deceniu pentru a fi realizat, de la redactarea primei versiuni, la revizuirea și finalizarea și publicarea sa. Definitivarea acestui proiect a fost posibilă datorită contribuțiilor mai multor colegi entuziaști și a susținerii puternice primite din partea experților și academicienilor chinezi și români.

Conducerea Editurii Foreign Language Teaching and Research Press a acordat o atenție deosebită acestui subiect și a reușit să obțină finanțare de la Fondul Național de Publicații în 2018. Editura a organizat și invitat experți în lexicografie și echipe editoriale pentru mai multe runde de revizuire, editare și corectare, o sarcină deloc ușoară.

Profesorul Feng Zhichen de la Universitatea de Limbi Străine din Beijing și profesorul Ding Chao de la Facultatea de Limbi și Culturi Europene din cadrul aceleiași universități, renumiți românologi chinezi, au revizuit benevol unele părți ale dicționarului, oferind sugestii și recomandări valoroase.

Redacția de limbă română din cadrul Radio China Internațional – China Media Group (CMG) a fost un sprijin important pentru acest proiect. Traducătorul‑șef, Wu Min, traducătorul‑șef adjunct, Li Xin, și toți colegii lor, precum și experții români care lucrează în departament, Dan Tomozei și Felicia Gherman, și‑au arătat constant interesul și au susținut proiectul încă de la început. În timpul convalescenței mele, când aveam nevoie de materiale și lucrări de referință, ei au fost mereu disponibili pentru orice solicitare sau întrebare referitoare la elaborarea dicționarului. Aș dori să adresez cele mai sincere mulțumiri organizațiilor și persoanelor menționate mai sus pentru susținerea și asistența lor.

De asemenea, aș dori să le mulțumesc în mod special doamnei Shen Jing și soțului ei, domnul Zhang Zheng. Shen Jing, absolventă a specializării în limba română din cadrul Universității de Limbi Străine din Beijing, a lucrat o perioadă la Radio China Internațional. A avut o dorință puternică de a evolua și a lucrat cu o sârguință și perseverență incredibile pentru a se  perfecționa, obținând două diplome de masterat și, în cele din urmă, începându‑și propria afacere. Deși nu mai activează în sfera lingvistică românească, Shen Jing nu a uitat legătura ei cu limba română și a depus eforturi considerabile pentru ca „Marele Dicționar Român – Chinez” să fie publicat cât mai repede, contribuind generos din fonduri personale la realizarea acestui proiect. Acest sentiment merită toată admirația noastră.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de la lansarea inițiativei „O Centură, Un Drum” și, datorită eforturilor comune ale echipei de redacție și ale editorului, sunt foarte bucuros că „Marele Dicționar Român – Chinez” poate fi publicat în acest moment de o semnificație deosebită. Sunt onorat că pot aduce o mică contribuție la promovarea inițiativei și a schimburilor culturale dintre China și România. Compilarea și publicarea dicționarului reprezintă un proiect amplu și complex. Deși toți participanții au făcut tot posibilul pentru a oferi cea mai bună variantă cititorilor, omisiunile și greșelile sunt inevitabile. Experții, colegii de breaslă și cititorii sunt rugați să nu ezite în a face corecturi, în vederea îmbunătățirii dicționarului.

Li Jiayu
Iunie 2023, Zhenjiang
Traducere din limba chineză de Laura Călin