Dreptul la informație – între garanții și limitări

Activitatea de cercetare s-a axat pe dimensiunea multidisciplinară a dreptului la informaţie, respectiv o altă abordare faţă de cercetările anterioare, care a evidenţiat legătura indisolubilă dintre dreptul la informaţie al individului şi evoluţia sa socială, precum şi multiplele faţete pe care informaţia le îmbracă, respectiv informaţia economică, administrativă, ştiinţifică etc. Totodată, am prezentat şi analizat formele în care dreptul la informaţie al cetăţeanului, ca drept fundamental, poate fi afectat, prin manipularea ori cenzurarea informaţiei.

Am cercetat modul în care legislaţia română, specifică diverselor domenii, reuşeşte să asigure acel echilibru între garantarea dreptului la informaţie al cetăţeanului şi limitarea acestui drept, pentru considerente ce ţin de apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei, dreptul la propria imagine, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Concluziile studiului reprezintă, în majoritatea lor, propuneri de lege ferenda, în scopul armonizării unor prevederi deja existente