Select Gift

La oricare 2 cărți cumpărate, a treia este gratis!
  • NEWSLETTER
  • CONTACT
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
Contul meu
0 items / 0,00 lei
Meniu
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
0 items / 0,00 lei
Colecțiile noastre
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librărie
  • eBooks
  • Informații
    • Despre noi
    • Cum comand?
    • Ghid eBook
    • Pentru autori
    • Catalog · Distribuție
  • Blog
  • Proiecte
  • Punctul Critic
  • OFERTE SPECIALE
  • NOUTĂȚI
Reduceri!
Prima paginăCărțiJurnale & Memorii & Biografii Jurnal – Rainer Maria Rilke
Produsul precedent
Avatarurile Globalizării 31,50 lei 25,20 lei
Înapoi în librărie
Următorul produs
Călin Căliman - Filmul, mon amour (eBook) 18,90 lei 16,50 lei
Jurnal & Corespondență & Memorii
Opere fundamentale

Jurnal – Rainer Maria Rilke

46,20 lei 36,00 lei

Jurnal – Rainer Maria Rilke

ISBN: 978-606-594-619-4 ISBN: 978-606-594-619-4 Categorie: Jurnale & Memorii & Biografii Autor: Rainer Maria Rilke
Share
închide
Disponibil și în format eBook:
  • Jurnal - Rainer Maria Rilke (eBook) 34,50 lei 32,40 lei
Noutăți
  • Șambelanul oficios - Ediție bilingvă 34,65 lei 27,60 lei
  • Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Corcoduşul, eu şi... FaceBook
    Evaluat la 5.00 din 5
    25,20 lei 21,00 lei
  • Descriere
  • Fragment
  • Detalii carte
  • Recenzii (0)
  • Despre Jurnal & Corespondență & Memorii
  • Livrare
Descriere

Planeta Rilke. Totul se află înlăuntru și poate fi regăsit, reînnoit, reinventat, cu forţe nebănuite, astfel fiind reinventată lumea din preajmă, care renaște prin tine și se împlinește odată cu ceea ce ești, devenind, clipă de clipă. Ființa nouă, regăsită în forul lăuntric, își proiectează bogăția și forța, reinventând lumina, care strălucește, cucerind și binecuvântând totul.
În paginile rilkeene vom găsi, adesea, o revărsare de lumină formatoare, de care poetul ne învață să profităm, să ne bucurăm, reîntorcându-ne spre interioritatea de care nu este exclus că ne-am înstrăinat. Fascinația simțită față în față cu ceea ce ești, drumul spre tine însuți și drumul spre lume, unghiul din care să te reapropii de universul tău unic se constituie, încet-treptat, într-un demers unic, dotat cu forța de a te reînvăța cum să citești cartea ființei. Parcurgând-o fără grabă, cu iubire, deci, atenție, înțelegere, răbdare, înveți, în realitate, să citești lumea prin care treci, cântând.

Însemnările jubilatorii se transformă, sub ochii noştri, în prelungirea încinselor lecturi de sine, în exces de forţă, deci, într-o iubire atât de puternică, încât eliberează din lanţurile fricii, devenind o laudă fiinţei, o laudă făcută împlinirii, poeziei, fabuloasei călătorii ai cărei protagoniști suntem: Viața.

Fragment

Jurnal de Rainer Maria Rilke

Planeta Rilke (Însemnări subiective)

Relaţia poetului Rainer Maria Rilke – un (stră)vechi vânător de metafore abisale – cu sculptorul August Rodin a intrat de mult sub semnul evenimentului, al cuplurilor spirituale rare. Aflat la începutul carierei sale lirice, Rilke se apropie cu sfială de temutul maestru; e suficient, în această ordine de idei, să reciteşti corespondenţa dintre cei doi artişti, împresurată de formule de adresare respectuoase aparţinând slujitorului demonilor poeziei pure: Onorate Maestre, Prea onorate Maestre, Iubite Maestre. Timiditatea funciară, însă, nu-l împiedică să abordeze, dincolo de orizontul imediat al cotidianului şi de grijile presante ale acestuia, tablourile, desenele, sculpturile de ultimă oră ale bătrânului lup parizian. Parcurgem cu un ochi pătimaş-atent analizele rilkeene ale Omului cu nasul spart, ale Burghezilor din Calais, precum şi ale altor lucrări văzute de autorul Cărţii imaginilor la diferite expoziţii vernisate în Franţa, Germania şi în alte ţări. Rilke îl urmăreşte pas cu pas, respirare de respirare, pe marele artist plastic; ba mai mult decât atât, poetul se hrăneşte din sculpturile acestuia (aşa cum pe vremuri se hrănea din lucrările maeştrilor renascentişti), din văzduhul care îl împrejmuieşte „ca o grădină, în care paşte-un mânz” (Arghezi), căci, în timp, simte nevoia de el, nevoia de un maestru. De aici, rândurile calm-distinse, dorinţa de a-i împărtăşi gânduri, fapte culturale, dar şi extra-culturale, complice şi asistent în toate aceste demersuri fiindu-i prietena şi ulterior soţia, sculptorul Clara Westhoff, cu care se căsătoreşte în consecinţa întâlnirilor desfăşurate în Sala Albă din Barkenhoff, proprietate deţinută în localitatea Worpswede de Heinrich Vogeler şi renovată în stilul secession (Jugendstil). Aceşti artişti se urmăresc reciproc, se strunjesc, se aventurează în calme lecturi de sine, analizându-şi operele, sprijinindu-se; este, de bună seamă, relaxant, ba chiar încurajator să urmăreşti felul în care aceşti artişti se caută, îşi ţin pumnii ca să reziste, comuniunea iscată circumscriindu-se unei alte lumi, net superioară celei înconjurătoare. Rilke îi împărtăşeşte monstrului diafan al pietrelor cărora le dă viaţă din grijile sale cotidiene, îi descrie fragmente întinse din viaţa sa de nomad superior; iar, câteodată, ajunge până în punctul în care, simţindu-l ca pe o parte a existenţei, a destinului său de poet, îi vorbeşte de lipsurile sale, de neîmpliniri şi de necazuri, sugestia repetată a bătrânului maestru singuratic în demersurile sale fiind simplă şi imposibilă în egală măsură: „N-ai voie să te grăbeşti”. La un moment dat, stabilindu-se pentru un răstimp la Paris (între anii 1902-1910, capitala Franţei devine principalul său domiciliu), autorul Sonetelor către Orfeu, îi cere cu împrumut o masă de stejar (pare-se) – obiect transformat curând în unul familiar, căci, afirmă Rainer, are semne magice. Rilke îi devine, într-un moment de jenă financiară, secretar sculptorului (1905-1906) – funcţie la care, în cele din urmă, renunţă, întrucât marele slujitor al liricii nu avea calităţile necesare unei misii atât de dificile, pe de o parte, iar pe de alta, Rodin se dovedeşte din cale afară de aspru, dornic de ordinea care nu i-ar stingheri fugile sale în lumea-i vie, înaltă. Relaţia, în acest punct, pe cale de a se destrăma, revine, treptat-treptat, în timp – mai mult graţie lui Rilke – pe o linie de plutire acceptabilă, ba chiar se aprofundează, cu atât mai mult, cu cât Rainer scrie la o carte despre Rodin, şi, în consecinţă, îi cere mereu opinia, îi solicită ajutorul în completarea biobibliografiei, ţine conferinţe axate pe creaţia rodiniană, în timpul cărora, după spusele sale, „tinerii îmi smulg cuvintele ca pâinea”, timpul de „singurătate absolută” în care se azvârle poetul după periplurile-i inevitabile dăruindu-i nu rareori un soi de „fericită uimire care mă urmăreşte şi-mi face inima să crească”. Altă dată, la sfârşitul unei conferinţe ţinute în prima jumătate a lunii noiembrie, 1907, la Viena, publicul, sorbindu-i literalmente fiece cuvânt, se lasă cuprins de o tăcere, „una singură vibrând ca un clopot care anunţă vecernia”. Posibila ruptură fiind depăşită, relaţia Rilke-Rodin, spuneam, accede spre o tensiune benefică. Rilke vede în iubitul său maestru şi un prieten căruia îşi permite să-i mărturisească lucruri cvasiintime, ca, bunăoară, faptul că se simte epuizat după multiplele conferinţe, recitaluri susţinute în câteva oraşe şi, în consecinţă, „trebuie să mă închid în casă, cu lucrul meu: singur de tot”. Rilke îi expune amănunte circumscrise meseriei de a privi pentru a vedea, pentru a descoperi lucrurile care te ajută să fii tu însuţi: „Făcând poezie eşti mereu ajutat, chiar antrenat de ritmul lucrurilor exterioare, căci cadenţa lirică este aceea a naturii: a apelor, a vântului, a nopţii”; îi aduce la cunoştinţă detalii privind abilitatea de a se salva de prietenii acaparatori, de obligaţiile mundanului strict, de alte lucruri nu mai puţin antrenante: „Numai o veritabilă cură de singurătate şi de încăpăţânare va reuşi să mă salveze”, prioritatea, în toate demersurile autorului Elegiilor duineze, revenind pururi, zi de zi, ceas de ceas, previzibil, artei, existenţei întru artă. Tonalitatea scrisorilor, pe măsura înaintării în timp, devine din ce în ce mai caldă, modul de a se adresa trădând afecţiunea profundă, intensă, nutrită faţă de Rodin; astfel, sculptorul e numit, în zenitul carierei poetului, „Iubite mare Prieten”, „Dragul meu Rodin”, „Scumpul meu mare Prieten”. Această relaţie denotă, evident, alături de alte caracteristici, un cult goethean al prieteniei, dorinţa de a te însoţi cu cei aidoma ţie, cu cei ce te-ndeamnă şi te ajută să accezi la înălţimile dorite.

Frecventele reîntoarceri ale lui Rilke la Paris sunt dictate şi de nevoia de această urbe ospitalieră, practic singurul loc unde poetul se simte acasă, în patria sa, adesea absentă şi, prin urmare, cu atât mai necesară: „Paris, singurul oraş a cărui largă şi rodnică ospitalitate îmi ţine loc de patrie, vai! necunoscută mie şi pentru totdeauna absentă”.

Dacă răvaşele adresate proteicului autor al uriaşei Porţi a infernului sunt un document care vorbeşte despre o relaţie de complicitate de durata câtorva decenii, cu inerentele-i vârfuri tensionale şi căderi inevitabile, cu fireştile mici disensiuni sau mari supărări trecătoare, eseul monografic Auguste Rodin (pentru scrierea căruia Rilke se pregăteşte încă din perioada jurnalului parizian, 1902) constituie o temeinică incursiune în opera plastică a marelui sculptor, incursiune graţie căreia relaţia Rodin-Rilke apare în toată splendoarea, în toate profunzimile-i de nedezminţit, căci, în definitiv, făcând, prin această carte extrem de densă – care poate fi considerată un studiu liric pe marginea unei opere sculpturale de prima mână –, un elogiu lucrărilor rodiniene, Rainer nu vorbeşte exclusiv din interiorul creaţiei autorului statuii lui Balzac, al Umbrei sau al Femeii ghemuite, nu tratează exclusiv creaţia acestui, fără îndoială, uriaş creator, ci se referă, direct sau indirect, la capacitatea sa de a înţelege, de a sparge pojghiţa esenţelor, adică dă seama despre sine însuşi, jubilaţia de a atinge, în această ordine de idei, miezul esenţelor trădându-se pe ici, pe colo şi molipsind astfel lectorul încântat de şansa de a avea acces la o comuniune spirituală, la o Castalie a artiştilor adunaţi laolaltă cu un singur scop: a sluji arta, a fi fideli lor înşile, a-şi transforma existenţa în destin major, asemuit – în trena nietzscheană – cu o mare boală.

Nici o clipă Rilke nu este protocolar, rigid, distant; nici o clipă nu recurge la, câteodată, lipsitul de personalitate şi de viaţă limbaj academic; dimpotrivă, rândurile-i curg într-o mare linişte vie, schiţând, încetul cu încetul, unul dintre cele mai pregnante şi vii portrete care i s-au făcut vreodată lui Auguste Rodin. Limbajul minimonografiei este infuzat de un lirism benefic, profund, metafora, previzibil, constituind instrumentul nimerit la care poetul recurge nu rareori. Este urmărit cu relaxată acribie întregul traseu rodinian, la începutul eseului recunoscându-se cu francheţe că „Rodin a fost singur chiar înainte de a fi celebru”; şi nu e vorba, aici, de o figură de stil sau de o afirmaţie frizând gratuitatea. Ceea ce intenţionează să afirme răspicat-blând-comprehensiv autorul, din capul locului, e un lucru de o simplitate tuşantă, şi anume că în tot ce a făcut ulterior, răstimp de o viaţă, Rodin, chiar dacă a fost înconjurat mai târziu de admiratori şi denigratori, în egală măsură (ca în anul 1864, când „Salonul” îi respinge Omul cu nasul spart – lucrare căreia Rilke îi dedică pasaje inspirate), artistul dintotdeauna a existat într-un văzduh de singurătate nietzscheană, densă, tare, imposibilă, ca aerul înălţimilor montane. Definiţia dată gloriei – atipică, spărgând câteva tipare – este elocventă în acest sens: „[…] gloria nu-i, în cele din urmă, decât suma tuturor neînţelegerilor ce se adună în jurul unui nume nou”. Tocmai asta face, într-un fel, Rainer Maria Rilke: încearcă să înţeleagă neînţelegerile adunate în jurul unui mare nume nou, aşezând faţă în faţă două oglinzi: una revine contemporanilor aplecaţi peste o operă sculpturală acceptată rareori, adesea denigrată, catalogată, judecată în grabă, iar alta, însuşi poetului, care, scriind despre colosul parizian, face efortul să priceapă cine este, de fapt, Rodin, de unde vine şi ce anume îşi propune să realizeze prin picturile, sculpturile, desenele sale. De aici răbdarea, lipsa de grabă, de aici, câteodată, încetineala dornică, paradoxal-înţelept, să amâne înţelegerea; de aici densitatea demersului hermeneutic, pertinenţa multor observaţii prin care se escavează o realitate stigmatizată de originalitate, densitate, inedit, dornică să cuprindă totul, nescăpându-i detaliul sugestiv, raza primitoare şi ostilă, în egală măsură, a esenţei, scurta şi lenta ochire săpând în lucrurile, straturile aparent ascunse, aparent duşmane. Cele două realităţi-oglinzi, spuneam, sunt aşezate faţă în faţă; astfel, amintindu-şi bunăoară cât de mici sunt mâinile oamenilor, „cât de repede obosesc ele şi cât de puţin timp li s-a hărăzit să se mişte”, autorul de îndată expune cu simplitate construită că „am vrea să vedem mâinile care au trăit cât o sută de mâini, cât un popor de mâini, care s-au ridicat înainte de răsăritul soarelui şi au pornit pe drumul lung al acestei opere”. Cât de aproape e poetul german de acel inimitabil „Dostoievski al poeziei ruse”, Marina Ţvetaieva, cea interesată, înainte de toate, de viaţa aptă de a cuprinde, de a exprima sute de mii de vieţi, de destinul menit pentru o sută de milioane de existenţe!

Rilke vrea să cunoască, aşadar, omul Rodin, neseparându-l – cum procedează atâţia exegeţi răuvoitori sau pur şi simplu înguşti la minte – de artistul care este, căci, în opinia poetului-hermeneut, cei doi, omul şi artistul adică, sunt unul, alcătuiesc un întreg imposibil de spart. Ce găseşte, în primul rând, Rilke la solitarul prin chemare Rodin? În toate sculpturile, artistul e mânat de un soi de edificatoare, „intimă însufleţire, de această bogată şi surprinzătoare nelinişte a trăirii”. Apoi, artistul praghez e impresionat de cantitatea de viaţă descoperită în lucrările rodiniene, neîndoindu-se de acea „intimă însufleţire” resimţită frecvent vizavi de lucrările executate de marele şi iubitul său prieten, care, în opinia lui Rainer, „Avea puterea acelora pe care îi aşteaptă o mare operă, avea tăcuta perseverenţă a acelora ce sunt necesari”. Rilke îl urmăreşte, spuneam, pe maestru, descriind traseul său existenţial cu înţelegere, judecându-l din interiorul destinului său construit; astfel, Rodin ni se înfăţişează la începutul carierei sale, când lucra la manufactura din Sèvre, pe urmă la Anvers şi la Bursa din Bruxelles, unde învăţa „să devină cumva intangibil, sacrosanct, ieşind de sub stăpânirea hazardului şi a timpului, în mijlocul căruia să se înalţe solitar şi miraculos ca şi chipul unui profet”, făcând studii de anatomie, luptând cu hazardul; „o lege descoperită îl făcea să descopere alta”, viaţa mânându-l să creeze, prin intermediul artelor plastice, viaţă şi iarăşi viaţă, ridicată la rang de simbol, în care depistează „nenumărat de multe suprafeţe vii”; la mijloc „era doar viaţa, iar modalitatea de expresie ce şi-o găsise ţintea drept spre această viaţă”. În toate demersurile sale, „Rodin sesiza viaţa, pe care o găsea peste tot, oriîncotro privea”, descoperind-o mereu că e „la fel de puternică şi de seducătoare”.  La Bruxelles, Rodin citeşte enorm, aşa încât, după spusele lui Rilke, cei din jur se obişnuiseră să-l vadă adesea cu o carte în mâini; „poate că această carte, scrie poetul, era numai un pretext de adâncire în sine însuşi, în misiunea enormă ce-l aştepta”.

Detalii carte
Colecție

Jurnal & Corespondență & Memorii, Opere fundamentale

An

2018

Pagini

464

Recenzii (0)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Jurnal – Rainer Maria Rilke” Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Despre Jurnal & Corespondență & Memorii
Colecţia Jurnal & Corespondență & Memorii cuprinde operele unor scriitori ancorați în nevoia de a fi ei înșiși și dincolo de spațiul creației propriu-zise, lucrând la templul vieții cum lucrau vechii greci la înălțarea templelor, cum lucrau renascentiștii în ateliere. Să-ți construiești viața așa cum ai construi o operă de artă. Jurnale, Biografii, Memorii, Monografii, Corespondență, Modele, Antologii
Opere fundamentale pentru cultura română, pentru cultura europeană, pentru cultura universală.
Livrare

LIVRARE RAPIDĂ

Toate comenzile sunt procesate rapid și, prin confirmarea lor telefonică promptă și prietenoasă, ne asigurăm că adresa dvs. este corectă și completă, pentru a preveni orice întârzieri în livrare. Comenzile sunt expediate cel târziu a doua zi din depozitul librăriei noastre, urmând să vă ajungă în cel mai scurt timp - în funcție de modalitatea de transport aleasă, în următoarea zi lucrătoare prin curier sau în 3-4 zile prin poștă.

Produsele digitale (eBooks) sunt expediate prin intermediul poștei electronice a cumpărătorului, imediat după confirmarea plății (nu se percepe niciun tarif de expediere).

LIVRARE GRATUITĂ

Pentru orice comandă de minim 150 lei oferim transport gratuit, plus cărți bonus și suplimente.

  • Abonați-vă la newsletter și primiți un voucher de reducere și beneficiați de discounturi suplimentare.
  • Fiți cu ochii pe site-ul nostru! Ocazional lansăm promoții limitate neanunțate și zilnic avem Happy Hour.
  • În plus, o ofertă specială permanentă cu adevărat unică: la 3 cărți cumpărate, pe a patra o primiți gratis, indiferent de cuantumul comenzii!

Produse similare

Reduceri!
Închide

Caietul albastru

126,00 lei 99,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Elegii duineze (eBook)

23,70 lei 20,10 lei
Selectează opțiunile
Reduceri!
Închide

Vreme închisă

15,75 lei 13,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Neliniştile unui parlamentar

16,80 lei 13,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Ion Petrovici – Corespondență

18,90 lei 15,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Opera lui Tudor Arghezi

94,50 lei 75,00 lei
Adaugă în coș

Cultura Chineză
Teatru
Roman Fiction
Reviste de cultură
Religie & Spiritualitate
Publicistică & Eseuri
Psihologie & Psihanaliză
Proză scurtă
Poesis
Opere fundamentale
Jurnal & Corespondență & Memorii
Istorie, teorie și critică literară
Istorie & Documente & Politică
Istoria mentalităților

Editura Ideea Europeană funcționează sub auspiciile Fundației Culturale Ideea Europeană. Misiunea noastră este promovarea valorilor culturale românești în context european.

O.P. 22, C.P. 113 - Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: (+4)021-212.56.92
Email: office@ideeaeuropeana.ro
Articole recente
  • Lansare-100-de-fotbalisti-legendari
    Lansare de carte „100 de Fotbaliști Legendari” de Bogdan Socol
    15 decembrie 2022
  • reprez-2-Romania-si-civilizatia-romaneasca-in-Israel-comunicat
    România și civilizația românească în Israel – „Anul cărții în Limba Română în Israel”
    28 octombrie 2022
Informații utile
  • Despre noi
  • Comenzi și plată
  • Transport și livrare
  • Confidențialitate
  • Condiţii de utilizare
  • Contact
Legături
  • Blog
  • Revista Contemporanul
  • Proiectele noastre
  • Revista Punctul Critic
  • Editura Europress Group
  • ANPC
Cărțile noastre
  • Autori
  • Noutăți
  • Oferte speciale
  • Edituri
  • Colecții
  • Catalog - Distribuție
IDEEA EUROPEANĂ 2021 crafted by Webgraphic.ro & SEOKafe.
Viziteaza site-ul Editura Ideea Europeana pe ShopMania
  • Meniu
  • Colecții
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librăria Ideea Europeană
  • eBooks
  • Informații
  • Blog
  • Contact
  • Contul meu
Coș de cumpărături
închide

Intră în cont

închide

Ați uitat parola?
Sau intră cu
Facebook
Google

No account yet?

Creează un cont
Sidebar

Utilizăm cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Puteți afla mai multe despre fișierele de tip cookies folosite sau le puteți dezactiva în setări.

Librăria online Ideea Europeană
Dezvoltat de  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.