Select Gift

La oricare 2 cărți cumpărate, a treia este gratis!
  • NEWSLETTER
  • CONTACT
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
Contul meu
0 items / 0,00 lei
Meniu
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
0 items / 0,00 lei
Colecțiile noastre
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librărie
  • eBooks
  • Informații
    • Despre noi
    • Cum comand?
    • Ghid eBook
    • Pentru autori
    • Catalog · Distribuție
  • Blog
  • Proiecte
  • Punctul Critic
  • OFERTE SPECIALE
  • NOUTĂȚI
Reduceri!
Prima paginăCărțiJurnale & Memorii & Biografii Răzbunarea barbarilor
Produsul precedent
Împotriva uitării 29,40 lei 25,20 lei
Înapoi în librărie
Următorul produs
Critica și creația (eBook) 31,50 lei 28,80 lei
Istoria mentalităților
Istorie & Documente & Politică

Răzbunarea barbarilor

Evaluat la 5.00 din 5 pe baza unei singure evaluări
(O recenzie client)

132,30 lei 99,00 lei

Răzbunarea barbarilor – Dorin Popescu, coautor Liviu Franga

ISBN: 978-606-594-576-0 ISBN: 978-606-594-576-0 Categorii: Istorie & Politică, Jurnale & Memorii & Biografii Autor: Dorin Popescu
Share
închide
Disponibil și în format eBook:
  • Răzbunarea barbarilor (eBooK) 96,30 lei 89,40 lei
Noutăți
  • Contemporanul nr. 02 Februarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Șambelanul oficios - Ediție bilingvă 34,65 lei 27,60 lei
  • Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Descriere
  • Fragment
  • Detalii carte
  • Recenzii (1)
  • Despre Istoria mentalităților
  • Livrare
Descriere

Răzbunarea barbarilor… s-a născut dintr-o emoţie deopotrivă individuală şi colectivă. Impulsul poietic iniţial al răzbunării noastre a trădat, ca întotdeauna, o emoţie mai degrabă exterioară temei – reacţia unui om de cultură singur la nerecunoştinţa/ tăcerea/ răceala/ autismul Cetăţii (tomitane) faţă de cea mai solidă voce poetică, literară, culturală a ei, funcţională deopotrivă în registru simbolic/ mitic şi în viaţa diurnă reală, actuală, a Tomisului.

Singurătatea iniţială s-a convertit ulterior în emoţie colectivă, iar această emoţie construieşte semnul şi sensul acestei cărţi, dincolo de borna paradigmatică ce însoţeşte demersul nostru – împlinim (cel mai probabil în 2017) două milenii fără Publius Ovidius Naso şi pregătim împreună intrarea în cel de-al treilea mileniu fără el. Publius Ovidius Naso se va fi simţit aici, într-un spaţiu care are priceperi rafinate (perverse?) în a-şi cultiva excesiv virtuţi etniciste (chiar izolaţioniste), singur printre străini. Volumul nostru este, din această perspectivă, un semn al străduinţei de convertire a solitudinii sale culturale în solidaritate, o probă a întâlnirii emoţiei noastre cu textul său. Ştim dintotdeauna că nu există cultură în afara întâlnirii emoţiilor, chiar dacă ratăm mereu şansele de a le figura sau ceti; iar noi, românii, descinşi semiotic din lira lui Orfeu, avem motive să o ştim mai mult chiar decât alţii… (Dorin Popescu)

Fragment

Răzbunarea barbarilor de Dorin Popescu, coautor Liviu Franga

2000 de ani fără Ovidiu la Tomis – un ins ciudat, el, şi nu ei, sălbatic, ridicol în toga lui subţire când şuieră crivăţul şi când carele trec peste fluviul îngheţat, iar vinul, cel mai bun remediu caloric, se bea tăiat în cuburi.

Grecii pontici, geto-greci, Greco-sciţi, sunt, pentru Ovidius, barbarii extremităţii lumii romane din colţul sud-estic european al Principatului. Ovidius, limba lui latină şi cultura sa romană poartă, pentru această extremitate sud-est europeană, pontică, a Imperiului, însemnele stranietăţii, ale alterităţii neconforme aşteptărilor, aşadar, întruchiparea ciudăţeniilor barbarităţii. (Liviu Franga)

TOMIS DUPĂ TOMIS. FORŢA ERORII
Liviu FRANGA

De prea multe ori, istoria umanităţii – ori cel puţin a acelei părţi a umanităţii, care ne-am obişnuit să fie majoritară cantitativ şi semnificativ evoluată, pe o scară macro-socială, în marile concentrări ale civilizaţiei – constatăm, cu surprindere (sau, poate, fără…), că ni se înfăţişează ca una decisă de inexplicabila, fie şi în aparenţă, forţă a erorii.

Un asasinat local a declanşat prima conflagraţie intercontinentală. Un vot pur democratic, în cadrul căruia eroarea s-a născut din ignoranţă, dar şi din ignorare, pe cel de-al doilea. Iar azi (un exemplu, în plus, deţinând avantajul contemporaneităţii, iată că nu strică) trăim, cu ochii larg deschişi, coşmarul războiului terorii. Teroarea a fost şi continuă să fie provocată, însă, nu de neant sau nu se naşte din neant – pentru că „nimic nu se naşte din nimic”1 –, ci s-a născut, provine tot dintr-o eroare: din convingerea (vai, cu totul greşită: o dovedesc faptele realităţii!) că poţi lupta cu răul nu în formele sale materiale, palpabile, ci şi cu răul invizibil, cu monstruosul rău nevăzut, acela care iese la iveală doar prin urmele însângerate, distrugătoare de vieţi, şi prin ruinele fumegânde lăsate în urma sa; un rău, şi el, aparent, inexplicabil… Eroarea este că, de fapt, nu poţi lupta, decât ineficient, cu riscul unor incomensurabile sacrificii, împotriva unui astfel de rău.

Să ne întoarcem, însă, din nou la Antichitate. Istoria, cu şirul ei evenimenţial interminabil, pare a fi, acolo, în spaţiul antic clasic, o patrie a erorilor. Tardiv şi inutil regretate. Imediat sau mai tîrziu. Colectiv sau individual…

Din mulţimea exemplelor care se pot da, volumul de faţă l-a ales, credem, pe cel mai cunoscut, pe cel mai dureros, pe cel mai pilduitor întru evitarea, în oricare viitor, a erorii. Exemplul unui poet-victimă. Singurul poet pe care îl ştim a fi suferit, în Antichitatea clasică, efectul letal al unei decizii profund negative, distructive: totuşi, în esenţa ei juridică şi politică, o decizie evitabilă, din orice unghi am privi lucrurile.

În afara latinului Publius Ovidius Naso, istoria – aici, culturală – a Antichităţii clasice nu mai cunoaşte un alt caz similar.

Şi Cicero, şi Seneca, este adevărat, au suportat rigorile autoritarismului politic – colectiv, în cazul celui dintâi, individual-personal, în cel de-al doilea (nu departe de ceea ce i s-a întîmplat lui Ovidius) –, cu o singură, dar esenţială deosebire: mutarea forţată a avut loc intra fines (imperii), aşadar în interioritatea, şi nu extra fines, la capătul sau, de fapt, practic, în exterioritatea teritorială a statului imperial, la confluenţa dintre Romanitas şi Barbaries / Barbaricum.

Urcând înapoi, istoria culturală a Greciei antice a inventat şi cunoscut ostracizarea (respectiv, îndepărtarea din πόλις a cetăţeanului indezirabil, politic sau altcumva, care primea „ciobul”, gr. τò ὄστρακον, semnul material al excluziunii). Dar, pentru greci, în profundă şi adâncă deosebire de conceptul de patria (scil., terra) la romani, „Grecia” era peste tot unde se vorbea greceşte. În nord, în sud, la est şi la vest, cu mult mai departe, uneori cu foarte mult mai departe decît brâurile litorale care înconjură Mediterana, nu mai vorbim de insulele ei. Inclusiv în cel mai îndepărtat Răsărit, în ţinuturile medo-perse şi indiene. Pentru că statul Grecia n-a existat niciodată. Doar cetăţi, πόλεις, regate şi, o singură dată, un Imperiu2, care a durat tot atât cât a trăit şi fondatorul lui. Un stat Grecia în Antichitate – niciodată. Expulzarea civică din cetatea greacă, din regatul grec sau elenistic (pentru Imperiul Macedonean, o atare realitate nu a existat, efectiv), însemna o plecare dintr-un loc unde se vorbea greceşte şi aşezarea într-un alt loc din lumea locuită (şi civilizată), unde se vorbea tot greceşte, indiferent de gradul de deosebire dialectală. Pentru greci, lumea locuită era lumea civilizată, οἰκουμένη, adică peste tot unde se vorbea greceşte. Şi cam peste tot, în Antichitatea clasică, se vorbea greceşte, acolo unde, într-o cât de neînsemnată aglomerare umană, se întâlneau cel puţin câteva zeci-sute-mii de vorbitori de greacă: în oricare loc, fie el din Europa, fie el din cele două Asii („Mică” şi „Mare”), fie el din Africa…

Grecii au inventat conceptul de βάρβαρος (plural, βάρβαροι), pentru a-i numi pe toţi oamenii nu, pur şi simplu, nenăscuţi greci, neetnici greci, ci numai pe aceia care nu ştiau, nu făceau efortul sau nu vroiau să înveţe limba greacă, ci se încăpăţânau să „bolborosească” (acest sens onomatopeic îl are cuvântul βάρβαρος) pe limba lor, încâlcită şi imposibil de înţeles pentru un grec. Romanii n-au fost, din unghi grecesc, niciodată barbari. Pentru romani, la rândul lor, întrucât, de la cele mai vechi origini ale cetăţii lui Romulus, au convieţuit cu grecii şi le-au cunoscut şi învăţat, uolens-nolens, limba, grecii, inventatorii conceptului de „barbar” (latinizat, barbarus) şi, abstract, de „barbari(m)e” (lat. barbaria, barbaries), nu au putut fi niciodată barbari. Romanii nu numai că nu i-au respins pe greci, dar, dimpotrivă, au practicat intense legături comerciale cu ei, le-au preluat, prin intermediar etrusc, alfabetul, iar când au ajuns, cu legiunile, în sudul Italiei, printr-o reverenţă firească pentru nişte italici prin excelenţă soldaţi şi, în timpul liber, agricultori, i-au zis sudului Peninsulei, colonizat nu din vremuri imemoriale, ci abia de trei, maximum patru secole, de greci: Magna Graecia. Exact aşa cum îşi numiseră grecii înşişi întregul spaţiu meridional, colonizat de ei treptat, al Italiei, fără ca romanii, preluând formularea, să schimbe vreun cuvânt: ἡ μεγάλη Ἑλλάς3.

…şi a venit rândul romanilor să le spună, luându-se după greci, altora „barbari”, latinizând cuvântul grecesc (barbarus). Cui?

Revenim, aşadar, la ideea, esenţială pentru a înţelege statutul unui poet expulzat din Roma şi din spaţiul politico-statal al romanităţii, că ostracizarea, în mentalul şi practica civică greacă, respectiv relegarea / exilul, la romani, erau realităţi departe de a însemna exact acelaşi lucru. În plus, în primii ani ai noii ere (a Principatului augustan, a celei christice din perspectivă universală), tot spaţiul politic grecesc, recte elenistic, fusese înghiţit de noua realitate euro-asiatico-africană a statului mondial, Republica romană organic şi ireversibil metamorfozată în Imperiu. Cetăţi greceşti efectiv libere şi independente, cu atât mai puţin regate greceşti, elenistice, independente, la acea dată, nu mai existau. Decât, eventual, pur teoretic. Astfel încât, pentru grecii – mulţi dintre ei, deveniţi cetăţeni de drept latin (iure Latino) sau direct cetăţeni romani (ciues Romani) – ai primului secol imperial, barbarii erau toţi cei din afara hotarelor statului / Imperiului roman (extra fines imperii) şi cu care purtau războaie romanii. La limită, putem spune că, deja mental-instituţional, grecii se romanizaseră, adică gândeau şi se comportau civic asemenea romanilor, cu nici o deosebire faţă de ei. Ca şi atâţia alţi non-romani şi non-italici, deveniţi cetăţeni romani, cu toate consecinţele decurgând de aici: iudei, egipteni, galli, iberici (hispani şi lusitani), africani, mai târziu illyri, traci, daci…

Atunci, rămâne să ne mai întrebăm, încă o dată, cine erau, pentru romani de data aceasta, barbarii?

Răspunsul cel mai limpede îl dă un poet, contemporan mai tânăr cu ctitorul Principatului, cel care, printr-un edictum pe care numai acela avea voie să-l promulge, l-a smuls pe scriitor din mijlocul familiei şi prietenilor lui, dar mai cu seamă din inima romanităţii, şi l-a dus, l-a obligat să se ducă, în locuri situate cert în afara romanităţii. Pentru că, în acele locuri, nu se vorbea latineşte – ne scrie, cu disperarea celui care vrea să-i facă pe ai lui, cei de departe, să înţeleagă cum se simte el acolo, complet printre străini –, greaca, la rândul ei, era stâlcită şi scâlciată de nişte locuitori care abia dacă se mai puteau numi şi-şi mai aminteau că erau greci, urmaşi ai coloniştilor milesieni (oricum, departe de rafinamentul vieţii şi mentalului elenistic), alte neamuri umblau pe străzile Tomisului şi altele îl atacau, în vreme de război, cu săgeţi şi torţe (şi, spune poetul, mai tot timpul era război, sfârşitul unuia coincidea cu începutul altuia), pentru că, într-un cuvânt, nimic din autoritatea statală şi prestigiul instituţional roman, deja verificate de secole, nu exista acolo, la marginea mării zbuciumate, afară de întâmplătoare, accidentale corăbii acostate din lumea civilizată şi de foarte îndepărtate garnizoane romane, cantonate în alte puncte strategice pentru teritoriul protejat, decât în vechiul port tomitan. Pentru locuitorii bătrânei colonii milesiene a Tomisului din vremea lui Ovidius, ca şi pentru toate neamurile, sedentare ori bântuitoare pe străzile şi ogoarele pontice, barbari erau ei, romanii, străinii intruşi într-un teritoriu dominat de geţi, de greco-geţi, traci, sciţi, sarmaţi, bastarni şi de alte ἔθνη, lat. gentes, generalmente greu sesizabile diferenţiat de către un poet, fie şi (sau, poate, mai ales) latin.

Ovidius soseşte la Tomis de la Roma după o foarte lungă călătorie, pe mare şi pe uscat (în ultima parte a ei), descrisă aproape în întregime în cuprinsul primei cărţi a elegiilor triste (Tristium libri, „cărţile [elegiilor] triste”). Tot ce va găsi aici, din primul moment până târziu, i se va părea barbar: deci, neroman şi negrecesc totodată. O cetate neromană – fapt firesc, acolo, la acea dată –, dar şi una negreacă, faţă de tot ceea ce ştia el în materie de cultură, inclusiv a spiritului, ca produsă şi practicată de greci. De grecii contemporani lui, din întinsul cuprins al Imperiului, mai ales din Grecia euro-asiatică, din Grecia mediteraneeană, din cea (extrem) orientală, post-alexandrină… Grecia tomitană nu prea semăna cu Grecia din restul oikoumenei, nu prea era Grecia tipică: elegantă, multiform versatilă, savantă, cârtitoare, retorică, mercantilă, dependentă de contexte… Fără îndoială, o altă Grecie, greu recognoscibilă în tiparele ei material-spirituale esenţiale. O Grecie sui generis, o Grecie pontică, nord-vest pontică, semi-barbară sau, de-a dreptul – poate, şi cu un plus de subiectivism poetico-situaţional –, barbară în întregimea ei.

Elegiile ovidiene pontice vorbesc, aşadar, despre aceeaşi realitate a locului, privită, însă, din unghiuri opuse. Cel roman, dezamăgit de incongruenţa dintre tiparele unei vieţi imperiale, greco-romane, standard, şi o realitate de la faţa locului, diametral opusă, repugnantă. Pe de altă parte, unghiul de vedere autohton, tomitan, greco-get şi geto-scit, care îl vede pe exponentul civilizaţiei şi limbii oficiale a tânărului Imperiu ca pe un caraghios, un naiv neadaptat la viaţa dură a climei pontice, în fond, un ins ciudat, el, şi nu ei, sălbatic, ridicol în toga lui subţire când şuieră crivăţul şi când carele trec peste fluviul îngheţat, iar vinul, cel mai bun remediu caloric, se bea tăiat în cuburi.

Detalii carte
Colecție

Istoria mentalităților, Istorie & Documente & Politică

An

2007

Pagini

902

Recenzii (1)

1 recenzie pentru Răzbunarea barbarilor

  1. Evaluat la 5 din 5

    Eurobservator – 23 ianuarie 2018

    Un proiect-⁠monument al Cetăţii Tomisului: Răzbunarea barbarilor de Dorin Popescu
    Cultura română resimte astăzi în mod imperios nevoia unei actualizări a exegezei operei poetului Publius Ovidius Naso, după mai multe inhibiţii şi starturi ratate. În pofida unui interes critic oarecum semnificativ pentru cunoaşterea şi aprofundarea operei acestuia, în pofida unor temerare eforturi de a construi o lectură critică eficientă, în momentul de faţă rezultatele exegezei operei ovidiene sunt, în România, mai degrabă modeste.

    Apariţia acestei cărţi este o dovadă că speranţa unui polis care ar putea exista cu adevărat în spaţiul culturii naţionale încă nu s-⁠a risipit cu totul sub nisipul lenevos de la Tomis.
    https://goo.gl/KWP5z6

Adaugă o recenzie Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Despre Istoria mentalităților
Istoria mentalităților – o colecție echivalentă cu o cronică a ideilor în vogă din istoria omenirii.
Colecția de Istorie & Documente & Politică cuprinde istoria scrisă între politică și documente, între mitul istoric și realitatea cu tot cu nevoia ei de ideal și mitologie, conjugate cu adevărul și dreptatea – ca valori fondatoare ale unei societăți moderne. Colecția propune spre publicare volume inedite de istorie, documente, politică, file de istorie și extrase din arhivă, atât pentru publicul avizat, cât și pentru cei care doresc să stabilească legături mai profunde și mai clare între evenimentele istoriei recente.
Livrare

LIVRARE RAPIDĂ

Toate comenzile sunt procesate rapid și, prin confirmarea lor telefonică promptă și prietenoasă, ne asigurăm că adresa dvs. este corectă și completă, pentru a preveni orice întârzieri în livrare. Comenzile sunt expediate cel târziu a doua zi din depozitul librăriei noastre, urmând să vă ajungă în cel mai scurt timp - în funcție de modalitatea de transport aleasă, în următoarea zi lucrătoare prin curier sau în 3-4 zile prin poștă.

Produsele digitale (eBooks) sunt expediate prin intermediul poștei electronice a cumpărătorului, imediat după confirmarea plății (nu se percepe niciun tarif de expediere).

LIVRARE GRATUITĂ

Pentru orice comandă de minim 150 lei oferim transport gratuit, plus cărți bonus și suplimente.

  • Abonați-vă la newsletter și primiți un voucher de reducere și beneficiați de discounturi suplimentare.
  • Fiți cu ochii pe site-ul nostru! Ocazional lansăm promoții limitate neanunțate și zilnic avem Happy Hour.
  • În plus, o ofertă specială permanentă cu adevărat unică: la 3 cărți cumpărate, pe a patra o primiți gratis, indiferent de cuantumul comenzii!

Produse similare

Reduceri!
Închide

Ion Petrovici – Corespondență

18,90 lei 15,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Figuri ale textului anteic

26,25 lei 21,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Figuri ale textului anteic (eBook)

19,80 lei 17,40 lei
Selectează opțiunile
Reduceri!
Închide

Scene din viaţa literară

21,00 lei 16,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Anar

18,90 lei 14,10 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Foamea de a fi

36,75 lei 29,10 lei
Adaugă în coș

Cultura Chineză
Teatru
Roman Fiction
Reviste de cultură
Religie & Spiritualitate
Publicistică & Eseuri
Psihologie & Psihanaliză
Proză scurtă
Poesis
Opere fundamentale
Jurnal & Corespondență & Memorii
Istorie, teorie și critică literară
Istorie & Documente & Politică
Istoria mentalităților

Editura Ideea Europeană funcționează sub auspiciile Fundației Culturale Ideea Europeană. Misiunea noastră este promovarea valorilor culturale românești în context european.

O.P. 22, C.P. 113 - Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: (+4)021-212.56.92
Email: office@ideeaeuropeana.ro
Articole recente
  • Lansare-100-de-fotbalisti-legendari
    Lansare de carte „100 de Fotbaliști Legendari” de Bogdan Socol
    15 decembrie 2022
  • reprez-2-Romania-si-civilizatia-romaneasca-in-Israel-comunicat
    România și civilizația românească în Israel – „Anul cărții în Limba Română în Israel”
    28 octombrie 2022
Informații utile
  • Despre noi
  • Comenzi și plată
  • Transport și livrare
  • Confidențialitate
  • Condiţii de utilizare
  • Contact
Legături
  • Blog
  • Revista Contemporanul
  • Proiectele noastre
  • Revista Punctul Critic
  • Editura Europress Group
  • ANPC
Cărțile noastre
  • Autori
  • Noutăți
  • Oferte speciale
  • Edituri
  • Colecții
  • Catalog - Distribuție
IDEEA EUROPEANĂ 2021 crafted by Webgraphic.ro & SEOKafe.
Viziteaza site-ul Editura Ideea Europeana pe ShopMania
  • Meniu
  • Colecții
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librăria Ideea Europeană
  • eBooks
  • Informații
  • Blog
  • Contact
  • Contul meu
Coș de cumpărături
închide

Intră în cont

închide

Ați uitat parola?
Sau intră cu
Facebook
Google

No account yet?

Creează un cont
Sidebar

Utilizăm cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Puteți afla mai multe despre fișierele de tip cookies folosite sau le puteți dezactiva în setări.

Librăria online Ideea Europeană
Dezvoltat de  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.