Select Gift

La oricare 2 cărți cumpărate, a treia este gratis!
  • NEWSLETTER
  • CONTACT
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
Contul meu
0 items / 0,00 lei
Meniu
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
0 items / 0,00 lei
Colecțiile noastre
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librărie
  • eBooks
  • Informații
    • Despre noi
    • Cum comand?
    • Ghid eBook
    • Pentru autori
    • Catalog · Distribuție
  • Blog
  • Proiecte
  • Punctul Critic
  • OFERTE SPECIALE
  • NOUTĂȚI
Reduceri!
Prima paginăCărțiLiteratură Chiulind de la ora de moarte
Produsul precedent
Păcatul lui Onan 42,00 lei 33,00 lei
Înapoi în librărie
Următorul produs
Casa din întuneric 48,30 lei 38,10 lei
Proză scurtă

Chiulind de la ora de moarte

23,10 lei 19,20 lei

Chiulind de la ora de moarte – Ladislau Daradici

ISBN: 978-606-594-636-1 ISBN: 978-606-594-636-1 Categorie: Literatură Autor: Ladislau Daradici
Share
închide
Disponibil și în format eBook:
  • Chiulind de la ora de moarte (eBook) 17,40 lei 15,30 lei
Noutăți
  • Contemporanul nr. 02 Februarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Șambelanul oficios - Ediție bilingvă 34,65 lei 27,60 lei
  • Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Descriere
  • Fragment
  • Detalii carte
  • Recenzii (0)
  • Despre Proză scurtă
  • Livrare
Descriere

Aceste proze reprezintă cel de-al treilea ciclu al celor o sută de povestiri începute în 2010, primele două fiind publicate în volum în 2014. Scrierea lor a reprezentat una dintre cele mai intense experienţe pe care le-am trăit (ca om și ca scriitor deopotrivă).

Mărturisesc că mi s-a potrivit modelul cvadripartit, numărul relativ limitat de cuvinte, dar și acea dimensiune intențională amintind oarecum de parabolă. Consider că în acest prim veac de nou mileniu nu mai este vremea scrierilor interminabile: timpul universului e tot mai alert, iar al nostru, al muritorilor de rând, parcă tot mai zgârcit.

Şi dacă parabolele din Călăuzitorul de suflete erau europene, iar pe cele din Ultimul uriaş din Zarand le-am numit transilvane, pe cele din acest ciclu (final) le consider, pur şi simplu, existenţiale, cu o semnificativă componentă experiențială. Mi-am propus să cuprind cât mai mult în cât mai puţine cuvinte, dar şi cât mai simplu cu putinţă, în cele din urmă constatând (nu fără satisfacție) că, dincolo de dimensiunea lor ușor fantastică, povestirile au, ades, şi consistența unor poeme.
(Ladislau Daradici)

Fragment

Chiulind de la ora de moarte de Ladislau Daradici

ACELAŞI TREN REGAL, ACEEAŞI MIRACULOASĂ HALTĂ…

ÎNTR-O SEARĂ DE AUGUST, stând cu tata în curte, sub o perdea de viţă, i-am povestit despre visul pe care îl aveam, un vis repetându-se tot mai des şi derulându-se cu o iuţeală crescândă. De fiecare dată mă aflam într-un tren trecând prin aceleaşi gări cochete cu tei, panseluţe şi petunii, şi de fiecare dată se revărsa spre mine aceeaşi lumină sângerie a crepusculului şi auzeam aceiaşi lăstuni săgetând şi ţipând prin văzduh, aceleaşi prigorii zvăpăiate scâncind; ştiam că-şi fac cuib în malul înalt al râului, săpând tuneluri înguste şi adânci în argila nisipoasă şi aurie. Mă aflam în aceeaşi garnitură veche poate de un secol, cu vagoane elegante din lemn de cireş, cu perdele rubinii la geamuri, bare şi mânere aurite la scări şi uşi. La început, pentru că eram într-unul din vagoanele din capăt, abia dacă zăream locomotiva, deşi dacă erau cinci vagoane în total, dar îmi dădeam seama că era cu abur, pufăind şi scoţând acel şuier familiar, atât de aşteptat şi de îndrăgit de noi în anii copilăriei. Era posibil ca acel tren din vis să fi fost acelaşi cu cel pe care-l privisem de nenumărate ori cu tata, duminica la prânz, când mă urca pe bicicletă şi mă ducea până la mica haltă de pe valea Mureşului, eu înfiorându-mă fascinat de apariţia garniturii, iar el reflectând la existenţa sa şi a universului, la timpul care se scurge neîncetat, în vreme ce noi parcă rămânem pironiţi locului, pentru că într-o haltă de pe malul unui râu, chiar şi anonimă, acest lucru devine evident, semnificativ cumva. Trebuie să fi fost mic şi naiv pe vremea aceea încât să-l cred pe cuvânt când îmi spunea că, dacă reuşeai să aşezi un ou de raţă sălbatică pe şină, cu partea ascuţită deasupra, trenul putea deraia, producându-se astfel o iminentă catastrofă… Aceasta era, se pare, doar una din primele farse inocente de care îmi aminteam, căci în timp ce creşteam îmi tot pregătea altele, iar acum acest tren din vis avea cumva darul de a reînvia şi reîmprospăta totul, amestecând viaţă şi moarte, dragoste şi durere, regrete şi sperări… Şi ar mai fi un singur lucru de adăugat aici, şi anume, că acel tren miraculos din magica-mi copilărie nu s-a oprit nici măcar o dată în micuţa noastră haltă de pe Mureş, prin urmare niciodată nu ne-am pus măcar problema că am fi putut călători şi noi, vreodată, cu el…

ÎNTR-UNA DIN NOPŢILE CARE AU URMAT, fără a mă preveni măcar, tata m-a însoţit în vis. M-am trezit cu el în vagonul acela elegant şi dichisit, amintindu-mi de jucăriile cochete de lemn de odinioară, aşezate sub bradul de Crăciun. Într-adevăr, a fost de părere, e acelaşi tren pentru care te aduceam duminica la haltă, din martie până toamna târziu, în acei ani strălimpezi ai destinelor noastre. Dar ce cauţi în visul meu? l-am întrebat surprins, dar parcă surâzându-mi ideea de a nu mai fi singur în trenul-fantomă. La urma urmei, sunt bătrânul tău, mi-a zâmbit, şi parcă eram şi eu undeva acolo, în toate acele poveşti trăite, în toţi anii aceia… Încă din liceu îi ziceam aşa, bătrâne, după ce devorasem povestirile lui Hemingway. Tata avea dreptate. Ca întotdeauna. Acum îmi dau seama că, timp de o viaţă, ne-am vorbit destul de puţin; am petrecut însă atât de mult timp împreună că abia dacă mai era nevoie de cuvinte ca să ne înţelegem. În plus, niciodată n-a trebuit, când eram cu el, să mă prefac… În fiecare duminică, după slujba de la biserică, mă punea pe ghidonul bicicletei, pedalând alene până la haltă. Fratele meu era deja prea mare pentru asta, iar sora mea, prea mică, diferenţa dintre noi fiind de patru, respectiv de trei ani. Cu timpul, mama se obişnuise cu escapadele noastre, dându-ne pace. Drumul nu era lung, chiar şi pe jos ajungeai într-o jumătate de oră, dar pentru mine de fiecare dată se transforma într-o aventură plină de neprevăzut, fiind fascinat de codobaturi, gaiţe şi ciocârlani, de guşterii încălzindu-se la soare în mijlocul drumului, de norii schimbători de pe cer, de cireşele, corcoduşele şi merele din pomii de pe marginea drumului. Oricând puteai descoperi ceva nou, fascinant, în funcţie de anotimp, de la mure negre şi brumate, piersici catifelate şi parfumate sau struguri negri, aproape sălbăticiţi, mai gustoşi ca orice fruct din lume. Totul mă uimea, orice putea deveni o revelaţie. Şi tot tata a fost cel care m-a deprins să caut şi să descopăr armonia din jur, miracolul în nimic, dumnezeirea pretutindeni. Odată ajunşi la haltă, aşteptam cu emoţie să apară locomotiva: fluiera de departe şi, aşa cum se ivea pe şine, dintre nuci şi sălcii, aveai impresia că urcă pe Mureş; luciul râului strălucea în soare, stârcii se roteau deasupra insuliţei cu iarbă şi răchită din depărtare. Era mereu acelaşi tren, ca de poveste, fusese al Majestăţii Sale până să-l alunge comuniştii din ţară, ne explicase odată un impiegat bătrân, aproape în şoaptă, temându-se parcă să nu fie auzit. Uneori, discret, mecanicii ne făceau cu mâna; întotdeauna erau măcar doi. Însă pasagerii nu păreau reali, mai degrabă nişte siluete proiectate pe un ecran mişcător, prelung; acum îmi dau seama că niciodată n-am desluşit o figură clară şi nici unul n-a schiţat vreodată vreun gest înspre noi, un surâs măcar… Însă pe mine mă interesa doar trenul, atât. Întorcându-ne acasă, serveam o masă boierească, aceeaşi supă aurie de pasăre crescută de mama, cu legume fierte aburind şi tăiţei de casă, aceeaşi friptură de viţel, de porc, de gâscă sau de raţă cu piure de cartofi şi salată verde, aceeaşi plăcintă cu mere, brânză ori cozonac cu mac sau nuci; eram săraci şi bogaţi deopotrivă, cum era de părere mama, viaţa însăşi era pentru noi o nepreţuită comoară: simplă, curată şi limpede. După prânz, tata se odihnea niţel, eu luam o carte şi citeam în grădină cocoţat în nuc, iar mai târziu plecam la pescuit; luam cu noi, negreşit, şi câinele.

CÂTEVA LUCRURI ÎMI MAI STĂRUIE ÎN MINTE din anii aceia, amestecându-se, tăindu-mi respiraţia şi înfiorându-mi chiar şi acum sufletul… Într-o duminică, în timp ce ne întorceam de la haltă, căţelul nostru, care alerga prin crângul de pe malul Mureşului, a fost împuşcat de un braconier. Îl cunoşteam pe ticălos: era dintr-un sat vecin, făcuse puşcărie şi îl părăsise şi nevasta, de atunci umblând băut şi împuşcând ce-i ieşea în cale. Cred că era în septembrie, căci înainte chiar ne opriserăm într-o margine de livadă sălbăticită de lângă râu, mâncând nişte ionatane roşii, culese de tata dintr-un măr pe jumătate uscat şi scorburos. Am auzit aproape concomitent bubuitura armei şi scâncetul câinelui, tata mi-a strigat să stau locului, luând-o la goană prin iarba înaltă, printre prunii bătrâni; am rămas lângă bicicletă, în şanţul de lângă marginea drumului, speriat şi nemişcat, ţinându-mi respiraţia. Când s-a întors, aducea câinele în braţe: aveau ochii umezi amândoi… M-a lăsat cu el sub un măr şi s-a dus în sat după o cazma; amuţisem de spaimă, însă bietul câine, cald încă, părea împăcat şi cuminte; mestecam mere acre şi dulci şi-mi ziceam că moartea nici nu părea ceva înfricoşător, mai cumplită e poate durerea şi sângerarea din suflet. Căci durerea nu are preţ, de la tata am învăţat, nu există nimic pe lumea asta să te poată elibera de dânsa… Ne-am îngropat câinele pe malul Mureşului, aproape de locul nostru preferat de pescuit; aşa avea să ne rămână în preajmă pentru totdeauna. Era de-ajuns să te gândeşti că e acolo… O altă amintire ţine de anul în care Mureşul a inundat satul, apele acoperind în întregime linia ferată; niciodată nu mai văzusem atâta amar de apă. De data asta au murit şi oameni, îngropaţi şi ei, aidoma câinelui nostru, în apropierea celor vii… Şi pentru că amintirile sunt ca norii peregrinând pe cer, născându-se unele dintr-altele, toate astea mi-au amintit şi de Katia, fetişcana înaltă şi slabă care mi-a îngăduit într-o seară să-i ating sânii. Erau primii sâni pe care i-am sărutat în viaţa mea, abia răsăriţi peste pieptul tresărind, peste coastele delicate, subţiri, sub care desluşeai o inimă pulsând; Katia avea ochii negri şi mari şi pielea catifelată cum n-am mai întâlnit în iubirile mele; s-a întâmplat în apropierea aceleiaşi halte magice a copilăriei, printre margarete albe şi maci sângerii. Apoi am aflat că îi lăsase şi pe alţii s-o atingă: a fost doar una dintre dezamăgirile care au urmat. Dar cred că încetasem deja să mai fiu doar un simplu copil…

FIECE AMURG, OBIŞNUIA SĂ SPUNĂ TATA, e o lecţie de moarte; într-un spaţiu deschis, amurgul e o rupere a tiparelor. Aidoma talazurilor mării. Aidoma crestelor zimţate ale munţilor. Asemenea tuturor lucrurilor care ne fascinează şi ne înspăimântă deopotrivă.

Detalii carte
Colecție

Proză scurtă

An

2018

Pagini

192

Recenzii (0)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Chiulind de la ora de moarte” Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Despre Proză scurtă
Proză scurtă pentru toate gusturile, dar, mai cu seamă, pentru cei fără timp.
Livrare

LIVRARE RAPIDĂ

Toate comenzile sunt procesate rapid și, prin confirmarea lor telefonică promptă și prietenoasă, ne asigurăm că adresa dvs. este corectă și completă, pentru a preveni orice întârzieri în livrare. Comenzile sunt expediate cel târziu a doua zi din depozitul librăriei noastre, urmând să vă ajungă în cel mai scurt timp - în funcție de modalitatea de transport aleasă, în următoarea zi lucrătoare prin curier sau în 3-4 zile prin poștă.

Produsele digitale (eBooks) sunt expediate prin intermediul poștei electronice a cumpărătorului, imediat după confirmarea plății (nu se percepe niciun tarif de expediere).

LIVRARE GRATUITĂ

Pentru orice comandă de minim 150 lei oferim transport gratuit, plus cărți bonus și suplimente.

  • Abonați-vă la newsletter și primiți un voucher de reducere și beneficiați de discounturi suplimentare.
  • Fiți cu ochii pe site-ul nostru! Ocazional lansăm promoții limitate neanunțate și zilnic avem Happy Hour.
  • În plus, o ofertă specială permanentă cu adevărat unică: la 3 cărți cumpărate, pe a patra o primiți gratis, indiferent de cuantumul comenzii!

Produse similare

Reduceri!
Închide

Stradivarius

23,10 lei 18,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Cântul clipei

8,40 lei 7,80 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Jocul şi fuga

52,50 lei 42,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Casa cu iederă

22,05 lei 18,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Psalmii în literatura română

39,90 lei 32,10 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Timp în derivă

16,80 lei 13,20 lei
Adaugă în coș

Cultura Chineză
Teatru
Roman Fiction
Reviste de cultură
Religie & Spiritualitate
Publicistică & Eseuri
Psihologie & Psihanaliză
Proză scurtă
Poesis
Opere fundamentale
Jurnal & Corespondență & Memorii
Istorie, teorie și critică literară
Istorie & Documente & Politică
Istoria mentalităților

Editura Ideea Europeană funcționează sub auspiciile Fundației Culturale Ideea Europeană. Misiunea noastră este promovarea valorilor culturale românești în context european.

O.P. 22, C.P. 113 - Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: (+4)021-212.56.92
Email: office@ideeaeuropeana.ro
Articole recente
  • Lansare-100-de-fotbalisti-legendari
    Lansare de carte „100 de Fotbaliști Legendari” de Bogdan Socol
    15 decembrie 2022
  • reprez-2-Romania-si-civilizatia-romaneasca-in-Israel-comunicat
    România și civilizația românească în Israel – „Anul cărții în Limba Română în Israel”
    28 octombrie 2022
Informații utile
  • Despre noi
  • Comenzi și plată
  • Transport și livrare
  • Confidențialitate
  • Condiţii de utilizare
  • Contact
Legături
  • Blog
  • Revista Contemporanul
  • Proiectele noastre
  • Revista Punctul Critic
  • Editura Europress Group
  • ANPC
Cărțile noastre
  • Autori
  • Noutăți
  • Oferte speciale
  • Edituri
  • Colecții
  • Catalog - Distribuție
IDEEA EUROPEANĂ 2021 crafted by Webgraphic.ro & SEOKafe.
Viziteaza site-ul Editura Ideea Europeana pe ShopMania
  • Meniu
  • Colecții
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librăria Ideea Europeană
  • eBooks
  • Informații
  • Blog
  • Contact
  • Contul meu
Coș de cumpărături
închide

Intră în cont

închide

Ați uitat parola?
Sau intră cu
Facebook
Google

No account yet?

Creează un cont
Sidebar

Utilizăm cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Puteți afla mai multe despre fișierele de tip cookies folosite sau le puteți dezactiva în setări.

Librăria online Ideea Europeană
Dezvoltat de  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.