Select Gift

La oricare 2 cărți cumpărate, a treia este gratis!
  • NEWSLETTER
  • CONTACT
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
Contul meu
0 items / 0,00 lei
Meniu
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
0 items / 0,00 lei
Colecțiile noastre
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librărie
  • eBooks
  • Informații
    • Despre noi
    • Cum comand?
    • Ghid eBook
    • Pentru autori
    • Catalog · Distribuție
  • Blog
  • Proiecte
  • Punctul Critic
  • OFERTE SPECIALE
  • NOUTĂȚI
-19%
Prima paginăCărțiLiteratură Europa, sarea Terrei
Produsul precedent
Femei nebune după bărbaţi 18,90 lei 15,00 lei
Înapoi în librărie
Următorul produs
Dieter Schlesak 23,10 lei 18,00 lei
Biblioteca Ideea Europeană

Europa, sarea Terrei

21,00 lei 17,10 lei

Europa, sarea Terrei – Mihai Cimpoi

ISBN: 978-973-7691-80-4 ISBN: 978-973-7691-80-4 Categorie: Literatură Autor: Mihai Cimpoi
Share
închide
Disponibil și în format eBook:
  • Europa, sarea Terrei (eBook) 16,20 lei 13,80 lei
Noutăți
  • Jurnal de vindecare (eBook) 54,00 lei 51,93 lei
  • Jurnal de vindecare
    Evaluat la 5.00 din 5
    66,15 lei 54,00 lei
  • Istoria filosofiei ca hermeneutică. Studii și eseuri în onoarea profesorului Gheorghe Vlăduțescu (eBook) 39,00 lei 36,00 lei
  • Descriere
  • Fragment
  • Detalii carte
  • Recenzii (0)
  • Despre Biblioteca Ideea Europeană
  • Livrare
Descriere

Unitatea Europei este, astăzi, vis, utopie şi realitate. Napoleon se gândea la o unitate politică. Goethe – la o unitate culturală. Românii au şi ei un model de Europă unită: Ştefan cel Mare lupta pentru o comuniune sub semnul creştinismului. Eminescu vorbea, la 1870, despre necesitatea unei Ligi Spirituale Europene care să armonizeze interesele speciale, adică naţionale cu cele general-continentale. Noica o vedea pusă sub semnul unui model valoric al unităţii/varietăţii. Marin Sorescu scria despre darul românilor de a reveni de pe meridiane europene acasă.
Cartea acad. Mihai Cimpoi este despre această modelare românească diferită a Europei, ajunsă la ora integrării.

Fragment

Europa, sarea Terrei de Mihai Cimpoi

„MĂRUL DE AUR” EUROPEAN

Cultura română a modelat o idee europeană atât în sens pozitiv, cât şi în sens negativ, atât ca o realitate vie, cât şi ca o construcţie abstractă, sistemică, pusă pe baze metafizice în chip cartezian. Modelul natural, adamic s-a confruntat mereu, în context cultural românesc, cu modelul artificial, imitativ, golemic. Reacţiile au fost deosebit de variate, înscriindu-se într-un spectru larg al alternativelor acceptare/respingere, deschidere/închidere, apropiere/îndepărtare. Acţiunile de idolatrizare au alternat cu cele de demitizare. Oricum, crearea unei Europe-model s-a făcut mereu fie cu mijloace raţionale, fie cu mijloace magice, oscilând între Adam şi Golem.

Adrian Marino vorbea de un „complex Dinicu Golescu”, expresie a unei nostalgii funciare, la care se poate adăuga, fireşte, „complexul Eminescu” (sau Maiorescu, Kogălniceanu), care este unul grav şi demn, de sincronizare prin organicism. La acestea se adaugă şi „non-complexul Brâncuşi”, care luase cu el în trăistuţa agăţată pe băţ, alături de ceaunul pentru fiert mămăligă, formele arhetipale româneşti care s-au dovedit atât de moderne.

Aspiraţia culturii româneşti spre un Centru axi-ologic, identificat cu europenismul, aminteşte de cercul metafizic cartezian: orice mişcare a conştiinţei nu are nici un sens dacă se raportează la Dumnezeu. Pentru majoritatea oamenilor de cultură români acest drum are semnificaţia unei obţineri a valorii de ordinul evidenţei, a unei identităţi universale. Extrema acestei convingeri a fost opunerea totală a condiţiei de a fi român condiţiei de a fi european. Căci românul, prin împrejurarea de a fi aruncat la periferie (blestemata zonă a Sud-estului!), nu poate fi eminamente european.

Prin urmare, chiar dacă admitem o posibilitate de apropiere de Centru, o facem numai şi numai dintr-un umil mediu periferic, caracteristic culturilor mici, complexate. Pentru acestea Europa apare ca un tărâm mirific al Hesperidelor, ca un Paradis spre care accesul este mereu îngrădit de Dragoni. Ai putea să visezi, în aceste condiţii vitrege de paria, la mărul de aur?

„Nu”-ul cioranian pare a fi implacabil, căci culturile mari, singurele capabile de a promova o formulă universală, nimicesc culturile mici. Acestea din urmă „par a fi incapabile de o idee universală”. „De aceea, revoluţiile naţionale sunt singurul refugiu al culturilor mici în voinţa lor de a se menţine diferenţiate în lume” (Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, ed. IV, Bucureşti, 1993, p. 163).

Prinsă în cercul fatalităţii culturilor mici şi simţind „anormalul soartei”, cultura română a putut totuşi avea „o dorinţă arzătoare de a-şi umple golurile cu o iuţeală maximă, de a se împlini prin salt”: „Frenezia imitaţiei a dat ţării un ritm pe care în zadar îl vom căuta în «fondul» ei de o mie de ani. În setea ei de a imita, ţara şi-a simţit golurile. Dacă selecţiona valorile occidentale după un criticism sever, nu realiza caricaturi mai puţin minore şi îşi rata, în plus, elanul. Paradoxul nostru istoric ne-a obligat la această maimuţăreală, dacă nu fecundă, extrem de revelatoare. Am imitat gesturi, sisteme, ideologii, organizaţii, de la haina de fiecare zi până la speculaţii metafizice. Obsesia Occidentului a fost marea fericire” (Ibidem, p. 114).

Cercul fatal, pentru români, este „cercul de cultură de Asie Mică” amorf, devitalizat, în care s-au depus reziduurile culturii turceşti, greceşti şi bizantine şi care este mereu condamnat la un blestem balcanic. „Fără forme, adică fără Europa (minus substanţa ei), toată România n-ar fi fost decât o sumă de presimţiri de cultură”, conchide Cioran, care vede în declanşarea energică a acestei mişcări spre apus, spre „răsăritul nostru”, o răscumpărare parţială a somnolenţei adamice a secolelor româneşti.

Emil Cioran pleda, la finele discursului său patetic, pentru schimbarea la faţă a României, pentru transformarea Bucureştiului într-un centru cultural al Sud-estului Europei şi – prin urmare – pentru o supremaţie spirituală şi politică în această zonă „ce trebuie să ne fie obsesia politică de fiecare zi”: „Problema hegemoniei în sud-estul Europei este identică cu aceea a noului Constantinopol. Într-o astfel de problemă nu se poate vorbi decât deschis: Fi-va România ţara unificatoare a Balcanului, fi-va Bucureştiul noul Constantinopol?” (Ibidem, p. 218). Acest rol hegemonic zonal ar depăşi modul existenţei româneşti care este minorul.

Emil Cioran relua, de fapt, teza eminesciană privind transformarea României într-un stat de cultură la gurile Dunării. Prin crearea unui nou Constantinopol cultural (Bucureştiul), Cioran spulbera fără să vrea monocentrismul european, propunând un centru nou (tot periferic?).

Paradoxul culturii române constă în această voinţă de a fi europeni în Europa, vrere inhibată de un complex permanent al situării – nu doar geografice, ci şi valorice – la periferia continentului. Parcurgerea acestui Drum spre Centru – de la o periferie „asiatică”, „balcanică” – ar însemna europenizarea efectivă.

Pentru a obţine mărul de aur din Grădina Hes-peridelor se cade să învingi mai multe rânduri de dragoni postaţi în drumul spre ea, să parcurgi – adică – etape sau să le arzi rapid, să faci salturi mongole. Nu mai vorbim de faptul că Hesperidele au fost concepute adesea ca figuri monstruoase, strivitoare de identitate, iar mărul de aur a fost găsit inutil, fiindu-i preferat mărul natural din grădina românească. O atare teamă a românilor de expansiunea ideii europene seamănă întru totul cu frica slavofililor de pătrunderea spiritului Europei, care-i făcea să arunce din casele lor statuetele lui Voltaire.

Să facem, însă, delimitările necesare: dacă Dinicu Golescu vrea să devină european printr-o călătorie prin Europa, printr-un drum spre Centru, Eminescu este un european la el acasă, după cum Brâncuşi este un român (european) la Paris. Europenismul acestor doi este unul de esenţă şi de vocaţie; este cu desăvârşire organic, funciar. Prin aceştia se afirmă un românism european. Ei nu caută ostentativ o identitate europeană, după cum nu şi-o caută deliberat pe cea românească. Ei sunt români şi europeni. Ideea europeană este, în cazul lor, o idee românească, şi viceversa.

Lucrarea română = europeană a celor doi a fost calmă, discretă, instinctivă, ca la albine. Mari creatori de valori, ei au redeschis două noi centre europene, prin îmbrăţişarea unei „patrii lărgite” (Goethe), sfidând astfel eurocentrismul care admite doar literaturile vestice mari (cinci după părerea lui F. Brunetière: franceză, germană, engleză, italiană şi spaniolă).

Nu vom exagera spunând că toate momentele afirmării de vârf ale culturii române au fost momente ale afirmării ei europene. Observând că Europa a început să fie descoperită din Epoca Luminilor (de ce nu de la Dimitrie Cantemir sau de la Nicolae Milescu Spătarul?), Adrian Marino vorbea tranşant despre dimensiunile europene ale spiritualităţii româneşti: „Literatura română cultă este, în esenţă, de structură şi vocaţie europeană. Toţi marii săi clasici şi în primul rând Eminescu sunt animaţi şi exprimă un spirit european. Ideea română-europeană are o curbă sinuoasă, este adevărat, mai ales în ultimele decenii, dar este semnificativ că o revistă literară-ideologică, Ideea europeană, a apărut în România între 1919-1928. Tradiţia bizantină, atât de puternică în sud-estul continentului, este la fel de europeană ca şi cea latină. S-a afirmat de altfel, tot în această zonă, că începutul culturii europene datează, de fapt, de la Conciliul de la Nicea, din 325, continuat în alte şase reuniuni până în anul 787” (Adrian Marino, Pentru Europa, Ed. „Polirom”, Iaşi, 1995, p. 119).

Constatând că am fost izolaţi în perioada postbelică de spiritul european, Adrian Marino propune înfrigurat un sistem normativ de readucere a lui acasă, în care patru obiective i se par prioritare: „1. O afirmare energică a «Europei» şi a adeziunii la acest ideal dintr-o perspectivă românească, printr-o asumare implicit personală; 2. Un punct de vedere «european» corespunzător momentului istoric pe care-l parcurgem; 3. O atitudine şi un stil militant prin propagarea de idei active şi, uneori, polemice, exprimate în mod civilizat şi urban, polemică exclusivă de «idei» şi nu de «persoane»; 4. A «aduce» în sfârşit – figurat vorbind – «Europa acasă», prin cât mai multe idei, valori şi atitudini tot mai asimilate conştiinţelor noastre. A fi în acelaşi timp «român» şi «european», în toate domeniile de activitate şi cu toată convingerea şi energia, constituie programul de bază” (Ibidem, p. 6). Pentru izolare, orientarea tranşantă spre vest şi înscrierea în structurile euro-atlantice, integrarea europeană susţinută şi ieşirea bine calculată din sfera de influenţă negativă rusă şi formarea unei noi pături mijlocii urbane şi rurale.

Ca întotdeauna, ideea europeană stârneşte atitudini patetice irezistibile şi polemici declanşând parti-pris-uri. Atrăgând atenţia că progresul nu poate fi confundat cu progresul tehnologic, că există o ruptură între cultură şi civilizaţie, că „trestia gânditoare” pascaliană se înclină mai mult spre lucrurile practice, Octavian Paler manifestă o reticenţă firească faţă de modelul idealizant al occidentului: „…Mi se pare că trebuie să fim lucizi, să luăm din Occident tot ceea ce merită să fie luat, dar nu cred, de pildă, că România trebuie să aibă complexul Occidentului aşa cum, pe vremuri, exista complexul Înaltei Porţi. La rândul său, Occidentul traversează o criză destul de accentuată. Pentru a fi mai exact şi, într-un fel, acesta este chiar substratul cărţii mele Don Quijote în Est, eu cred că Occidentul pătrunde într-o fundătură. La ce mă gândesc? Mă gândesc la pericolul rupturii dintre civilizaţie şi cultură” (a se vedea dialogul cu Leo Butnaru în Limba română, Chişinău, 1997, nr. 1-2, pp. 88-100).

Ideea românească se vrea mereu organică în deschiderea ei firească spre ideea europeană.

Mărul de aur regăsit în Grădina paradisiacă a Hesperidelor s-ar cuveni să fie din substanţe vegetale.

Detalii carte
Colecție

Biblioteca Ideea Europeană

An

2007

Pagini

232

Recenzii (0)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Europa, sarea Terrei” Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Despre Biblioteca Ideea Europeană
Biblioteca Ideea Europeană cuprinde cărţi, idei, istorii, evenimente, gânduri relevante istoriei și gândirii continentului european și include titluri din domeniile literatură, ediții definitive, collegium.
Livrare

LIVRARE RAPIDĂ

Toate comenzile sunt procesate rapid și, prin confirmarea lor telefonică promptă și prietenoasă, ne asigurăm că adresa dvs. este corectă și completă, pentru a preveni orice întârzieri în livrare. Comenzile sunt expediate cel târziu a doua zi din depozitul librăriei noastre, urmând să vă ajungă în cel mai scurt timp - în funcție de modalitatea de transport aleasă, în următoarea zi lucrătoare prin curier sau în 3-4 zile prin poștă.

Produsele digitale (eBooks) sunt expediate prin intermediul poștei electronice a cumpărătorului, imediat după confirmarea plății (nu se percepe niciun tarif de expediere).

LIVRARE GRATUITĂ

Pentru orice comandă de minim 150 lei oferim transport gratuit, plus cărți bonus și suplimente.

  • Abonați-vă la newsletter și primiți un voucher de reducere și beneficiați de discounturi suplimentare.
  • Fiți cu ochii pe site-ul nostru! Ocazional lansăm promoții limitate neanunțate și zilnic avem Happy Hour.
  • În plus, o ofertă specială permanentă cu adevărat unică: la 3 cărți cumpărate, pe a patra o primiți gratis, indiferent de cuantumul comenzii!

Produse similare

-19%
Închide

Secolul Bacovia

21,00 lei 17,10 lei
Adaugă în coș
-19%
Închide

Fiul nisipurilor

19,95 lei 16,20 lei
Adaugă în coș
-17%
Închide

Sfîşiat de umbra unui înger

19,62 lei 16,20 lei
Adaugă în coș
-21%
Închide

Lumea ca o carte

17,85 lei 14,10 lei
Adaugă în coș
-20%
Închide

Psalmii în literatura română

39,90 lei 32,10 lei
Adaugă în coș
-21%
Închide

Ore de dimineaţă

29,40 lei 23,10 lei
Adaugă în coș

Cultura Chineză
Teatru
Roman Fiction
Reviste de cultură
Religie & Spiritualitate
Publicistică & Eseuri
Psihologie & Psihanaliză
Proză scurtă
Poesis
Opere fundamentale
Jurnal & Corespondență & Memorii
Istorie, teorie și critică literară
Istorie & Documente & Politică
Istoria mentalităților

Editura Ideea Europeană funcționează sub auspiciile Fundației Culturale Ideea Europeană. Misiunea noastră este promovarea valorilor culturale românești în context european.

O.P. 22, C.P. 113 - Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: (+4)021-212.56.92
Email: [email protected]
Articole recente
  • Revista-Punctul-critic-3-4-2022
    Punctul Critic nr. 3-4 (41-42) 2022: Criza – cuvântul de ordine al resetării „normalității”. Agricultura românească – eterna cenușăreasă
    30 decembrie 2022
  • Lansare-100-de-fotbalisti-legendari
    Lansare de carte „100 de Fotbaliști Legendari” de Bogdan Socol
    15 decembrie 2022
Informații utile
  • Despre noi
  • Comenzi și plată
  • Transport și livrare
  • Confidențialitate
  • Condiţii de utilizare
  • Contact
Legături
  • Blog
  • Revista Contemporanul
  • Proiectele noastre
  • Revista Punctul Critic
  • Editura Europress Group
  • ANPC
Cărțile noastre
  • Autori
  • Noutăți
  • Oferte speciale
  • Edituri
  • Colecții
  • Catalog - Distribuție
IDEEA EUROPEANĂ 2023 crafted by Webgraphic.ro & SEOKafe.
Viziteaza site-ul Editura Ideea Europeana pe ShopMania
  • Meniu
  • Colecții
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librăria Ideea Europeană
  • eBooks
  • Informații
  • Blog
  • Contact
  • Contul meu
Coș de cumpărături
închide

Intră în cont

închide

Ați uitat parola?
Sau intră cu
Facebook
Google

No account yet?

Creează un cont
Sidebar

Utilizăm cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Puteți afla mai multe despre fișierele de tip cookies folosite sau le puteți dezactiva în setări.

Librăria online Ideea Europeană
Dezvoltat de  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.