Select Gift

La oricare 2 cărți cumpărate, a treia este gratis!
  • NEWSLETTER
  • CONTACT
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
Contul meu
0 items / 0,00 lei
Meniu
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
0 items / 0,00 lei
Colecțiile noastre
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librărie
  • eBooks
  • Informații
    • Despre noi
    • Cum comand?
    • Ghid eBook
    • Pentru autori
    • Catalog · Distribuție
  • Blog
  • Proiecte
  • Punctul Critic
  • OFERTE SPECIALE
  • NOUTĂȚI
Reduceri!
Prima paginăCărțiLiteratură Japiţa
Produsul precedent
Oameni de nicăieri 10,50 lei 9,00 lei
Înapoi în librărie
Următorul produs
Idolii peşterii 8,40 lei 8,10 lei
Roman Fiction

Japiţa

12,60 lei 11,10 lei

Japiţa – Constantin Banu

ISBN: 978-606-668-021-9 ISBN: 978-606-668-021-9 Categorie: Literatură Autor: Constantin Banu
Share
închide
Disponibil și în format eBook:
  • Japiţa (eBook) 10,20 lei 9,30 lei
Noutăți
  • Contemporanul nr. 02 Februarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Șambelanul oficios - Ediție bilingvă 34,65 lei 27,60 lei
  • Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Descriere
  • Fragment
  • Detalii carte
  • Recenzii (0)
  • Despre Roman Fiction
  • Livrare
Descriere

Televiziunea, văzută din interior, așa cum arăta înainte de 1989, merita atunci ca și acum porecla folosită ca titlu al romanului, o ființă demnă de tot disprețul.

Este un roman cu coloratură istorică, deși în ansamblul său pare o ficțiune istorică a unei generații de naivi.

Fragment

Japiţa de Constantin Banu

Sala de şedinţe a tribunalului era umplută de tot felul de martori, de implicaţi în procesele programate în ziua aceea. Fiecare, aşteptându-şi rândul, venise la tribunal de la prima oră şi, neavând altceva mai bun de făcut, asista la spectacolele ce se desfăşurau în sala de judecată. Tragedii, comedii, provenite din cruda realitate. Un borfaş era judecat în „penal” pentru că escaladase un balcon să fure dintr-un apartament, dar nu îşi închipuise că acolo locuia tocmai un ofiţer de miliţie, care lăsase un doberman în locuinţă. Hoţul a stat cocoţat pe un şifonier aproape 24 de ore, până a venit ofiţerul dintr-o misiune. O bătrânică dezagreabilă solicita judecătorului să-i oblige copiii la plata unor stipendii. O altă bătrână îşi blestema concubinul − cam cu treizeci de ani mai tânăr − că profitase de mărinimia ei, îi golise un butoi de vin într-o iarnă, dar avea meteahna, când se îmbăta, să sară gardul la vecină, tot văduvă. Vecina adusă martoră cu citaţie, pretindea şi ea celui judecat preţul celor opt găini dispărute una câte una, cam în zilele când se goleau mai multe oale cu molan din pivniţa reclamantei principale. Şi, dat fiind că pe vremea aceea, adică prin 1972, nu găseau oamenii nimic senzaţional prin gazete, iar la televizor nu se dădeau asemenea isprăvi decât dacă se petreceau prin cine ştie care tărâmuri capitaliste, sala de tribunal era un loc generos de senzaţii.

Printre cei din sală, mai în fund, spre ieşire, oarecum izolaţi de vulgul pestriţ, feriţi de presupusul iz al câtorva ţigani, asistau la procese nişte personalităţi uşor de recunoscut, fiind des văzute la televizor: actori de primă mână ai teatrelor bucureştene, unul chiar emerit, cu nişte sprâncene excesive, impertinente. La fel de ştiută ca emeritul era şi gingaşa, frumoasa faţă de icoană a ingenuităţii, Marilena Georgescu, actriţă a teatrului ce purta numele unei prinţese, dar şi prezentatoare a unui program de varietăţi duminicale la TV unu. Marilena suporta cu o indiferenţă de piatră privirea mirată a unei judecătoare iscoditoare, avidă să ştie ce se petrece în viaţa de toate zilele a protipendadei artistice. Soţul Marilenei, Bogdan Iulea, era bine ascuns în dosul dioptriilor ochelarilor săi. Dar era remarcabil ca trup de bărbat în blugii lui strâmţi şi în tricoul sportiv mulat pe un bust atletic. În plus, părul său inelat, blond, cu reflexe arămii, îi sporea şarmul, iar vocea sa baritonală, plăcută, clară, fermă, îl cucerea definitiv pe interlocutor, indiferent dacă era un magistrat cu trăsături masculine şi slăbiciuni feminine.

Marilena şi Bogdan mai fuseseră în sala de judecată de trei ori. Erau în divorţ, depăşiseră şirul de tentative ale justiţiei, menite să împiedice destrămarea familiilor. Astăzi urma confruntarea  „pe fond”, spre a se decide afirmativ sau negativ desfacerea căsătoriei şi a se împărţi responsabilitatea pentru acest deznodământ matrimonial.

Cum ajunsese această pereche adorabilă la un astfel de conflict? În ce împrejurări, din care cauze?

Bogdan şi Marilena fuseseră colegi într-o clasă de actorie a I.A.T.C. Amândoi au fost repartizaţi după terminarea facultăţii la teatrul de stat din Piatra Neamţ, intitulat ademenitor ca teatru al tineretului. Teatrul depăşea limitele provincialului graţie unui director cu prize enigmatice în afara satrapilor ideologici, reuşea două performanţe: îşi stabilea repertoriul stagiunilor fără respectarea niciunui canon politic, jucând piese străine care în alte părţi nu puteau trece de interdicţiile cenzoriale şi, folosind regizori îndrăzneţi, izbutea să pună în valoare talentul şi ambiţia tinerilor actori abia ieşiţi din băncile şcolare. În plus, directorul respectiv avea relaţii care facilitau ieşirea peste hotare în turnee şi festivaluri de la care trupa de tineret se întorcea cu lauri, casetofoane şi cafea. Teatrele mai simandicoase, cu orgolii şi tradiţii se repezeau să pescuiască din păstrăvăria artistică de sub Ceahlău pe cei consacraţi fulgerător, astfel că din Piatra Neamţ se ajungea repede pe scenele naţionalelor sau ale Capitalei.

Acolo, la Piatra Neamţ, Marilena era o nimfă după care tânjeau mai mulţi încoronaţi ai feudei politice. Avea toate calităţile unei castelane: era frumuşică foc, cu doi ochi de copilandră jucăuşă şi pură, cu un corp perfect. Jucase chiar rolul Ofeliei, avându-l partener pe Bogdan Iulea care făcuse din Hamlet un justiţiar cu rânjet de tigru, cu voce de crainic al destinului, un prinţ care ieşea din scenă fără să iasă din rol şi se etala ca atare în barul hotelului cel mare din centrul urbei. Şi Hamletul, şi Ofelia lui cuceriseră medalii în străinătate. Amândoi erau tentanţi, aveau pretendenţi de amor, erau asaltaţi de scrisori înflăcărate, amândoi aveau de ales între mariaje care de care mai îmbietoare. Nici Marinelei, nici lui Bogdan nu le trecea prin minte vreo reciprocitate. Erau colegi, îşi schimbau la un pahar impresii de tot felul, îşi desconspirau intimităţile, ca un frate cu sora lui. Până într-o zi, când perspectiva unui măritiş al Marilenei cu un director de combinat, proaspăt divorţat, a acoperit ca un nor negru cerul senin al camaraderiei. Bogdan nu accepta ideea ca atare. Nu concepea o Marilenă acaparată de un bos cu vilă şi Mercedes, cu plimbări pe mapamond, cu lachei şi cameriste din statele de plată ale combinatului. Mai întâi l-a fulgerat o ură năpraznică. Contra nababului. Abia apoi a simţit mariajul colegei ca pe o năruire interioară. A înţeles că nu are alta de făcut decât să se întreacă cu nababul în farmece. Marilena n-a rezistat asaltului. Într-o seară, Bogdan a convins-o să intre în culcuşul lui de la teatru − o cabină de machiaj improvizată drept garsonieră. Era zăpuşeală, Bogdan avea o sticlă cu whisky; însă apa minerală era caldă, sălcie. Au băut, el două pahare, ea o jumătate de pahar. Au luat la bani mărunţi într-o veselă bârfeală pe bosul pretendent. Nu era chiar gras, ba, hai să recunoaştem, era ditamai animalul de reproducere, dar avea vreo douăzeci de ani în plus faţă de Marilena. Era inginer, îngâmfat şi bolovănos în limbaj, făcea cadouri scumpe, dar stupide, în special porţelanuri porno, cu perechi de chinezoi încârligaţi în poziţii excentrice. Poate înclinaţii de obsedat, predilecţii perverse, poate o intenţie de epatare, sau manifestare a dispreţului… Şi Bogdan şi Marilena îl forfecau la unison, ea parcă încerca să găsească nişte circumstanţe favorabile: ce pretenţii să ai de la un ciocănar parvenit? Dar nici un cuvânt despre viitorul ei de nevastă a ciocănarului ce îşi păstra cu emfază mârlănia originară. N-o interesa decât şansa ca prin căsătoria cu ăla să ajungă mai repede pe o scenă bucureşteană. Bogdan s-a înfuriat la un moment dat şi s-a răstit: „Dezbracă-te, nu vezi că te coci în blugi?” Marilena s-a şi mirat cum de nu-şi dăduse singură seama, în zăduful ăla, de ridicolul jenei, ei doi văzându-se aproape goi de sute de ori. „Dar ţie nu ţi-e cald?” S-au despuiat. Să le fie mai răcoare. Însă acum s-au văzut unul pe altul cum parcă nu se mai văzuseră. Au făcut sex pe canapeaua de recuzită. Cam înghesuiţi, n-a fost prea grozav, nimic ieşit din firescul unei îmbrăţişări trăite cu binişorul, cu deprinderile anterioare ale fiecăruia. Atâta doar că a doua zi când bosul a invitat-o la un chiolhan plănuit a se termina în chiliile unei mănăstiri, Marilena i-a comunicat senin, cu surâsul ei dulce că se mărită cu Bogdan Iulea, simpaticul ei coleg, admiratul interpret al lui Hamlet. Aşa s-a şi întâmplat. O înfăţişare simplă la ofiţerul stării civile şi o băută la botul calului în holul teatrului, cu mititei batjocoriţi în tigaie şi cu vin acru. Ranchiuna nababului a fost mai eficace decât oricare altă şansă de emigrare spre Capitală. Luat peste picior de protipendada locală în urma eşecului său de berbant şi mahăr, le-a făcut vânt însurăţeilor, să nu-i mai vadă lumea prin oraş. I-a proiectat la Bucureşti. Marilena a ajuns în teatrul strălucitor sub aura Luciei Sturdza-Bulandra. Bogdan s-a aciuit într-un post de asistenţă regizorală prin proaspăta televiziune română.

Aşa cum îşi descoperise întâmplător amorul şi aleasa, tot aşa a descoperit şi noua lui vocaţie. Şi-a pus ambiţia să devină regizor. Nu era singurul actor care îşi părăsea chemarea la rampă acaparat de mirajul televiziunii. O actriţă de valoare se făcuse crainică şi devenise atât de celebră încât a luat-o de nevastă un secretar al C.C. Alta se făcuse regizoare de platou şi-aşa încremenise în anonimat, deşi pe scenă ar fi avut mult mai multe şanse de împlinire. Şi invers: un cabotin din provincie căpătase doar în doi ani faima de mare regizor al teatrului tv. Avea sau nu Bogdan talent de regizor?

Tatăl său, academicianul Iulea, o somitate ştiinţifică în acustică şi microfonie, l-a încurajat şi a dat câteva telefoane. Încă neconfirmat ca regizor, lui Bogdan i s-a încredinţat montarea unui Ibsen. A avut succes. Presa de specialitate s-a lansat: iacătă un regizor deosebit, aparent cuminte şi modest, fără exchibiţii, fără experimente şocante, fără ostentaţii, tăcut şi blând în banca lui, care nu-şi îmboldeşte pe actori să facă altceva decât să-şi arate forţa de transfigurare. Iacătă un tânăr regizor care îşi acceptă limitele esenţiale, rezumându-se la selecţia unui text ce îl reprezintă şi nu-i căşună pe autor ca să facă din el orice şi care ştie să ticluiască o distribuţie adecvată… Tot efortul lui creator constă în valorificarea textului şi a magiei actorului… Regizorul nu este sesizabil nicăieri, ci pretutindeni, în tot ce emite mesajul şi emoţia. E drept, Bogdan nu omitea şi nu adăuga, respecta riguros partitura. Fiindcă fusese elevul unui liceu de muzică, ştia să conceapă o ilustraţie muzicală ce amplifica trăirea. Avea instinctul frumosului, intuia graţia, diafanul, ştia să stârnească imprevizibilul. Era încă vremea emisiunilor neînregistrate. Totul se petrecea simultan pe platou şi miile de televizoare din faţa oamenilor. Actorii îşi simţeau spectatorii, aceştia contemplau direct evenimentul creaţiei. Un şef al televiziunii, mult perindat pe la Paris, l-a simţit imediat. L-a luat în echipa favoriţilor săi, i-a pus în braţe scenarii din cele mai avantajoase ca experiment profesional. Bogdan realiza emisiuni de balet care uimeau şi pe specialiştii din alte televiziuni cu mari pretenţii. L-au solicitat producători din Italia să monteze acolo, la Roma, suite enesciene. Apoi, la Moscova, să regizeze un medalion Pliseţkaia. Nu putea mânca însă doar trufandale. Era obligat să facă şi emisiuni de serviciu, să înghită şi el hapurile banalităţii.

Detalii carte
Colecție

Roman Fiction

An

2013

Pagini

384

Recenzii (0)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Japiţa” Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Despre Roman Fiction
Sub sigla colecției Roman Fiction apar fresce narative care poartă semnătura unor scriitori contemporani, clasici și în curs de consacrare.
Livrare

LIVRARE RAPIDĂ

Toate comenzile sunt procesate rapid și, prin confirmarea lor telefonică promptă și prietenoasă, ne asigurăm că adresa dvs. este corectă și completă, pentru a preveni orice întârzieri în livrare. Comenzile sunt expediate cel târziu a doua zi din depozitul librăriei noastre, urmând să vă ajungă în cel mai scurt timp - în funcție de modalitatea de transport aleasă, în următoarea zi lucrătoare prin curier sau în 3-4 zile prin poștă.

Produsele digitale (eBooks) sunt expediate prin intermediul poștei electronice a cumpărătorului, imediat după confirmarea plății (nu se percepe niciun tarif de expediere).

LIVRARE GRATUITĂ

Pentru orice comandă de minim 150 lei oferim transport gratuit, plus cărți bonus și suplimente.

  • Abonați-vă la newsletter și primiți un voucher de reducere și beneficiați de discounturi suplimentare.
  • Fiți cu ochii pe site-ul nostru! Ocazional lansăm promoții limitate neanunțate și zilnic avem Happy Hour.
  • În plus, o ofertă specială permanentă cu adevărat unică: la 3 cărți cumpărate, pe a patra o primiți gratis, indiferent de cuantumul comenzii!

Produse similare

Reduceri!
Închide

Mai mult decât psihoză

18,90 lei 14,10 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Sub semnul Ideii Europene

24,15 lei 19,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Strada. Loc de trecere și petrecere

16,80 lei 13,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Izgonirea din iad

12,60 lei 10,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Poveşti de adormit adulţii

31,50 lei 25,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Literatura germană · De la Sturm-und-Drang la zilele noastre

88,20 lei 71,00 lei
Adaugă în coș

Cultura Chineză
Teatru
Roman Fiction
Reviste de cultură
Religie & Spiritualitate
Publicistică & Eseuri
Psihologie & Psihanaliză
Proză scurtă
Poesis
Opere fundamentale
Jurnal & Corespondență & Memorii
Istorie, teorie și critică literară
Istorie & Documente & Politică
Istoria mentalităților

Editura Ideea Europeană funcționează sub auspiciile Fundației Culturale Ideea Europeană. Misiunea noastră este promovarea valorilor culturale românești în context european.

O.P. 22, C.P. 113 - Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: (+4)021-212.56.92
Email: office@ideeaeuropeana.ro
Articole recente
  • Lansare-100-de-fotbalisti-legendari
    Lansare de carte „100 de Fotbaliști Legendari” de Bogdan Socol
    15 decembrie 2022
  • reprez-2-Romania-si-civilizatia-romaneasca-in-Israel-comunicat
    România și civilizația românească în Israel – „Anul cărții în Limba Română în Israel”
    28 octombrie 2022
Informații utile
  • Despre noi
  • Comenzi și plată
  • Transport și livrare
  • Confidențialitate
  • Condiţii de utilizare
  • Contact
Legături
  • Blog
  • Revista Contemporanul
  • Proiectele noastre
  • Revista Punctul Critic
  • Editura Europress Group
  • ANPC
Cărțile noastre
  • Autori
  • Noutăți
  • Oferte speciale
  • Edituri
  • Colecții
  • Catalog - Distribuție
IDEEA EUROPEANĂ 2021 crafted by Webgraphic.ro & SEOKafe.
Viziteaza site-ul Editura Ideea Europeana pe ShopMania
  • Meniu
  • Colecții
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librăria Ideea Europeană
  • eBooks
  • Informații
  • Blog
  • Contact
  • Contul meu
Coș de cumpărături
închide

Intră în cont

închide

Ați uitat parola?
Sau intră cu
Facebook
Google

No account yet?

Creează un cont
Sidebar

Utilizăm cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Puteți afla mai multe despre fișierele de tip cookies folosite sau le puteți dezactiva în setări.

Librăria online Ideea Europeană
Dezvoltat de  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.