„Poezia ca «Poveste» a armoniei
Preambul. Desigur, nici pe departe, aici, în această ediție, pe care o datorăm Editurii Academiei Române, nu este poetul Eminescu întreg, nemaivorbind de faptul că bogăția extraordinară a moștenirii eminesciene este cuprinsă în cele șaisprezece volume, în format academic, al ediției naționale, începută și încredințată de Perpessicius tiparului din 1939 și încheiată abia în 1993 prin munca trudnică a urmașilor întemeietorului: Al. Oprea, Petru Creția, Dimitrie Vatamaniuc, Anca Costa-Foru, Eugenia Oprescu, Oxana Busuioceanu, Aurelia Creția ș.a. Gândirea modernă vorbește însă despre legătura tainică între parte și întreg.”
În antologia de faţă sunt reproduse cele 76 de poeme (revizuite) ale ediţiei princeps – redată, pe cât posibil, în acurateţea ei eminesciană, de către N. Georgescu – la care se adaugă alte 25 de poeme, postume, dintre cele reprezentative, pentru a ajunge la numărul 101.
Gama sa lirică este imensă. În opera eminesciană coexistă intuiția viitorului, ansamblul tuturor ecourilor mitice, istoria şi asimilarea filosofiei, a ştiinţei, a vechilor înţelepciuni. Se găsesc toate dispozițiile lăuntrice: exaltarea, visarea, extazul, duioșia, luciditatea satirică, revolta, sarcasmul. Se cuprind toate formele poetice, de la strofa alcaică a Antichităţii până la cele mai îndrăzneţe expresii ale versului liber și ale prozei ritmate.
Eminescu, fiind cel mai reprezentativ poet român, este ceea ce înseamnă Goethe pentru germani, Shakespeare pentru englezi, Dante pentru italieni.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.