Opera lui Marin Sorescu înregistrează douăsprezece texte dramatice finalizate și publicate de autor în cele zece volume de teatru apărute antum: Iona, E.P.I., București, 1968; Paracliserul, Editura Eminescu, București, 1970; Setea muntelui de sare (Iona, Paracliserul, Matca, Pluta Meduzei), Cartea Românească, București, 1974; Matca, Editura Eminescu, București, 1976; Teatru (Răceala, A treia țeapă), Editura Scrisul românesc, Craiova, 1980; Ieșirea prin cer (Iona, Paracliserul, Matca, Pluta Meduzei, Lupoaica mea, Există nervi, Răceala, A treia țeapă), Editura Eminescu, București, 1984; Vărul Shakespeare și alte piese (Luptătorul pe două fronturi, Casa evantai, Vărul Shakespeare), Editura Cartea Românească, București, 1992; Iona, A treia țeapă, Vărul Shakespeare, Editura Minerva, București, 1993; Răceala, București, Editura Creuzet, 1994; Desfacerea gunoaielor, Editura Expansion Armonia, București, 1994.
Marin Sorescu este, nu mai încape îndoială, cel mai important dramaturg român din epoca postbelică și unul dintre marii scriitori europeni într-un secol în care teatrul și-a schimbat radical structurile, temele și limbajul. Unde-l situăm pe autorul acestor splendide parabole existențiale și metafizice care, scrise sub regimul cenzurii comuniste, și-au păstrat intacte, și azi, acuitatea ironiei și profunditatea simbolurilor? În prelungirea teatrului postexistențialist și, desigur, a comediei tragice pe care a ilustrat-o, atât de strălucitor, geniul lui Eugène Ionesco, Marin Sorescu duce mai departe, printr-o infuzie de sensibilitate estică (în care intră și o dimensiune a tragicului și a poeticului), această experiență capitală. (Eugen Simion)
Recenzii
Nu există recenzii până acum.