La oricare 2 cărți cumpărate, a treia este gratis!
Facebook Twitter Google Email Instagram YouTube Pinterest
  • NEWSLETTER
  • CONTACT
Meniu
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
  • Contul meu

    Intră în contCreează un cont

    Închide

    Ați uitat parola?
    Sau intră cu
    Facebook
    Google
0 Favorite
0 items / 0,00 lei
Colecțiile noastre
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Civilizația chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Acasă
  • Autori
  • Librăria Ideea Europeană
  • Informații
    • Despre noi
    • Cum comand?
    • Ghid eBook
    • Pentru autori
    • Catalog – Distribuție
  • Blog
  • OFERTE SPECIALE
  • NOUTĂȚI
-27%
Prima paginăCărțiPublicistică & Eseuri Aproximaţii
Produsul precedent
Dumnezeu şi Holocaustul la Elie Wiesel 16,80 lei 12,00 lei
Înapoi în librărie
Următorul produs
Teoria şi practica literaturii la început de mileniu 21,00 lei 4,00 lei
istorie-teorie-si-critica-literara

Aproximaţii

de

Iulian Boldea

17,85 lei 13,00 lei

Aproximaţii – Iulian Boldea

Adaugă la favorite loading
Produs adăugat la favorite! Lista mea de favorite
Produsul se află deja în lista de favorite! Lista mea de favorite
ISBN: 978-606-92684-3-8 Categorie: Publicistică & Eseuri Autor: Iulian Boldea
Share
Facebook Twitter Google Email Pinterest WhatsApp
închide
Disponibil și în format eBook:
  • Aproximaţii (eBook) 12,57 lei 9,95 lei
Noutăți
  • Artă și destin 249,90 lei 199,00 lei
  • Noua Psihologie a Banilor 84,00 lei 68,00 lei
  • Autori şi opere. Cultura rusă. Volumul II 89,25 lei 71,00 lei
  • Descriere
  • Fragment
  • Informații suplimentare
  • Recenzii (0)
  • Despre Istorie, teorie și critică literară
  • Livrare
Descriere

Aproximaţii este o carte de critică literară în care autorul a înregistrat cele mai importante apariţii din literatura română a ultimilor ani, în studii critice, cronici literare şi eseuri care comentează cărţi, scriitori sau tendinţe ale momentului actual. Structurată în trei cicluri, cartea lui Iulian Boldea se remarcă prin precizia formulărilor, obiectivitatea enunţurilor şi prin metodele critice adecvate valorificate. Tototdată, ea conţine numeroase puncte de vedere, perspective şi ipoteze critice meritorii, după cum vădeşte o extremă atenţie la nuanţele textului, la relieful său subliminal. Demersul critic al autorului se caracterizează, înainte de toate, prin rigoarea aserţiunilor şi relevanţa demonstraţiei. Între autorii comentaţi în această carte, pot fi amintiţi Virgil Nemoianu, Al. Paleologu, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Adrian Marino, Ion Vartic, Marta Petreu, Mircea Muthu, Dan Culcer, Ştefan Borbely, Horia Bădescu, Vasile Dan, Eugen Dorcescu, Ion Zubascu ş.a.

Fragment

Steinhardt – drumul spre adevăr

 

„Colportor intelectual de elită” (I. Negoiţescu), N. Steinhardt reprezintă, în literatură română contemporană, cazul unui eseist ce a abordat o tematică eterogenă, de la artă, la literatură, religie sau morală. Inteligenţa şi erudiţia par să fie atuurile esenţiale ale lui N. Steinhardt, dublate însă de o generozitate care îl împiedica să dea judecăţi critice ferme sau prea severe. Incertitudini literare (1980), eseul monografic Geo Bogza (1982), Critica la persoana întîi (1983), Escale în timp si spaţiu (1987), Prin alţii spre sine (1988), Monologul polifonic (1991), Dăruind vei dobîndi. Cuvinte de credinţă (1992), Primejdia mărturisirii (1993) sunt cărţi care l‑au impus pe N. Steinhardt ca pe unul dintre cei mai înzestraţi eseişti ai literaturii române postbelice. Reputaţia lui N. Steinhardt după 1990 se datorează mai ales Jurnalului fericirii, scriere memorialistică şi eseistică derivată din experienţa carcerală a autorului. Amplitudinea tematică a spiritului critic îl încadrează pe N. Steinhardt în categoria eseiştilor, cu o capacitate sporită de a asimila în pagina proprie idei, teorii, principii şi metode de o mare diversitate, cărora le conferă, însă, acuitatea propriei sale sensibilităţi atente la nou, la inedit. Eseistul apreciază valoarea culturii, în mod paradoxal oarecum, din perspectiva energiilor vitaliste pe care le adăposteşte: „Cultura, când este adevărată şi lipsită de farfastâcuri solemne, este un imn de laudă adus vieţii. Nu este mai puţin caldă, vivace, puternică, decât viaţa însăşi”. De altfel, chiar conceptul de „trăirism” este, pentru N. Steinhardt deposedat de orice aură negativă, considerând că „prin trăirism nu s‑a înţeles şi nu trebuie să se înţeleagă decât afirmarea indisolubilităţii cuplului viaţă‑cultură”. Încercând să identifice şi să explice „misterul” operei lui N. Steinhardt, Valeriu Cristea observă că N. Steinhardt „e un anti‑purist prin excelenţă. N. Steinhardt practică o critică adevărată fără a se gândi să se oprească, să se limiteze la ea, fără a se lăsa îngrădit, ca un rob, în domeniul strict al acesteia. E un extraordinar critic care refuză (mai exact spus: nu poate) să fie numai critic. El este şi un extraordinar moralist, dar şi filosof, jurist, istoric, sfătuitor, îndrumător, aproape predicator, om care vrea să edifice”.
Critica pe care o practică N. Steinhardt este ea însăşi una vitalistă, cu inserţii ale trăirii sincere, este o formă de critică în care empatia este modalitatea fundamentală de comunicare/ comuniune cu opera literară. Pe de altă parte, prin actul critic eul contemplator se caută cu fervoare pe sine în oglinda textului, revelându‑şi adevăratele impulsuri şi elanuri („această dragoste fierbinte, această atracţie irezistibilă, această nevoie aproape fizică de libertate şi acest sacru dezgust pentru făţărnicie” sau „Neteama, dragostea de libertate, sfruntarea josniciei şi mărunţişurilor pornite să ne destrame sufletul şi să ne transforme în ceea ce Bergson, atât de plastic a definit, realul dedat după mecanic”). Reliefând principalele dominante ale eseistului, Gh. Grigurcu remarcă: „Precum un seismograf, scriitura lui N. Steinhardt divulgă un temperament romantic, curios, trepidant, viu, până la grafia însăşi a emoţiei în stare pură. Subiectivitatea e, aşadar, în floare, pe latura ei cea mai vulnerabilă, mai expusă ochiului filistin ori numai frigid, în ciuda normelor propriu‑zis critice”. Efuziunile mai mult sau mai puţin sentimentale, ca expresie nudă a emoţiei în faţa unei forme artistice abundă în eseurile lui N. Steinhardt („Aşa, emoţionat, ahtiat, nesăţios, cu sufletul la gură, ce n‑am văzut”; „Mi‑e drag de tramvaiele acestea harnice şi spilcuite: copilăreşte, nebuneşte, paradisiac”; „Parcă văd Parisul pentru întâia oară. Uimit îmi dau seama că eram de mult îndrăgostit. Îmi vine a mă opri, a săruta zidurile, a dezmierda pietrele pavajului”). Într‑un fragment în care e evocat Parisul, tonalitatea capătă un timbru euforic, de extremă autenticitate a scriiturii, prin care e surprinsă dialectica rezumativă a camuflării şi dezvăluirii, a redării sugestive şi a simbolisticii suave a unui spaţiu geografic încărcat de conotaţii culturale şi livreşti incontestabile: „Nu se mai ascunde, nu se mai fereşte; cu mărinimie îmi acordă totul. Se despoaie pentru nevrednicul şi ticălosul de mine, mă fericeşte şi mă înalţă dăruindu‑mi să desprind cu ochi tâmpi incomparabile privelişti de natură a entuziasma, a răpi, a înnebuni sufletul şi mintea şi inima şi cugetul şi «persoana» şi fantezia şi rărunchii şi toate colţurile şi cotloanele din trupul şi psihia alesului”. Vigoarea vitalistă cu care sunt percepute valorile culturale este, însă, temperată de anumite criterii şi norme etice subiacente, neconvenţionale, deloc rigide, care au, la rândul lor, un fundament afectiv riguros determinat. Sinceritatea, de pildă, este limitată de conturul fragil al personalităţii individuale, de diversitatea afectelor singularizate la nivelul individualităţii creatoare: „Excesiva pedalare a sincerităţii, darea cu voracitate pe faţă a tuturor nevolniciilor şi turpitudinilor personale sau înconjurătoare mi s‑a părut o caracteristică puţin îmbietoare a literaturii contemporane”. Referindu‑se la „şcoala de la Păltiniş” şi la elitismul cultural care se practica acolo şi care condamna la nefiinţă tot ceea ce nu cade sub spectrul filosofiei celei mai elevate, N. Steinhardt e drastic în formulări, chiar dacă acestea camuflează sancţiunea sub faldurile unui stil ceremonios‑ecleziastic: „Aşa‑i şi la Păltiniş, la 1600 m. altitudine, întocmai ca pe vârfurile crestelor unde se înălţau castelele nobililor cathari convinşi că doar ei – ştiutorii, curăţiţii – deţin cheile tainelor şi nu‑s orbi şi prisoselnici. Iar ceilalţi toţi, băcanii şi gloatele de nefilosofi care, mutatis mutandis, nici măcar Fenomenologia spiritului nu o cunosc şi desigur nici pe Kant din scoarţă‑n scoarţă nu l‑au citit în ediţia (de nădejde) a lui E. Cassirer? Vor vedea. Pierduţi, fatalmente pierduţi, sortiţi pieirii şi morţii veşnice, iremediabilului întuneric”.
Stilul eseurilor lui N. Steinhardt e structurat din perspectiva unei dualităţi funciare, care pune în cumpănă, pe de o parte, aspiraţia spre frumos, cultul formelor apolinice, reveria livrescă şi, pe de altă parte, sensibilitatea romantică, elementarismul, avânturile dionisiace spre cuprinderea vitalistă a culturii şi a naturii depotrivă. Structuraliştii sunt, de pildă, sancţionaţi în cuvinte cu sonuri arhaizante, în tonalităţi aspre, în care timbrul elegiac şi cel biblic fuzionează („Au înviat Oronte şi Trissotin, mai înfipţi, mai intransigenţi ca altădată! Şi invocând vocabule ştiinţifice de care prietenii şi mentorii femeilor savante, nenorociţii de ei, nu dispuneau. Acum să vezi ţâfnă, zăvorâtă într‑un lexic sacrosanct! Şi toţi cei care nu aderă la el sunt deîndată meniţi anatemei, desconsiderării şi prăvălirii într‑un secol aşezat sub semnul batjocurii. Să nu gândiţi că vorbesc în deşert”. Pe de altă parte, eseistul îşi exprimă, în termeni fără echivoc, disponibilitatea la nou, la inovaţiile modernităţii, refuzând orice prejudecăţi estetice, ca şi ancorarea în convenţii, în tipare constrângătoare, lipsite de orice valoare epistemologică: „Iaca nu judec să fie aşa. Am adeverit, cred, că îndrăgesc din toată inima literatura şi arta vremii pe care mi‑a fost dat a o apuca; nu am prejudecăţi estetice, cu poezia cea mai nouă mă împac de minune, cu pictura, cu muzica aşijderea. Dar de preţiozitate, de savantlâc, de adoptarea obligatorie a unui limbaj ritual (socotit ca singur deţinător al unei exprimări elegante şi cu drept de ieşire în lume) nu mă las impresionat, intimidat, băgat în sperieţi. Vorba ceea, pe unde a strâns necuratul surcele, eu am tăiat lemne şi de orice fel de newspeak (a fost o Sorbonă pozitivistă şi sociologică, acum e una fenomenologică şi structuralistă) – oricât de neiertătoare şi dichisită – nu mă tem. Şi nu‑s gata să bat metanie la orice altar”.
Atuul scriiturii eseistice a lui N. Steinhardt este, în fapt, şi elementul său de vulnerabilitate: patosul, transformat uneori în retorism, conduce la o scriitură inflamată, în care jocul afectelor preface subiectul ce urmează a fi tratat în simplu pretext pentru efuziuni exaltate, precum în fragmentul care urmează, în care eseistul îşi exprimă satisfacţia reeditării operelor lui Mircea Eliade: „Bucuria, desigur, nu a fost numai a mea, ci a tuturor criticilor sau simplilor cititori (mai ales tineri) dornici (ahtiaţi ar fi mai corect) de literatura autentică, de scrieri nefalsificate, nedecolorate, nespălăcite, neîndobitocite, nedezonorate de legea imitaţiei, legea servilităţii, legea conformismului, legea prudentei închideri a ochilor şi grijuliei astupări a urechilor, legea supraconştiinciozităţii în aplicarea unor directive plecate de la organe inferioare, precum şi de alte aprige şi nemuritoare legi şi principii înzestrate cu stăpânire în conurile de umbră prin care – asemenea sistemului solar când străbate spaţii galactice avute în pulbere cosmică – istoria, vai, trece”. E limpede că tentaţia eticismului, a moralizării sfătoase, pe care o întâlnim în nu puţine dintre paginile lui N. Steinhardt se concretizează într‑un ton extrem de plastic, ce adună în sine şi imageria apocaliptică, şi recursul la austeritate, şi dinamica unei reflexivităţi ce cultivă cu obstinaţie echilibrul metodologic, punând accentul asupra ideii deontologiei scrisului: „Vai de omul de cultură care nu e întrucâtva şi înţelept – şi cărturar, în sensul dat cuvântului de vechile noastre texte. Deîndată îl pasc monomania şi ticăloasa răceală a scribului şi fariseului! Iar informaţia şi necesitatea nu‑s totuna cu libertatea. Sărac de maica ăluia de judecă aşa. Informaţia e auxiliar, unealtă de lucru, slujnică (…). Fiţi deci tare pe avantajoasa poziţie adoptată. Nu vă lăsaţi amăgit şi tulburat de enunţări tăioase. Obrăznicia nu‑i recomandabilă în viaţa de toate zilele. Acolo‑s bune respectul, cuviinţa, amabilitatea. În domeniul ideilor nu‑i tot aşa: aici rostirile şi sloganele găunoase va să fie – cu hotărâre şi necruţare – înfruntate, ba, de este trebuinţă, demascate, despicate, spintecate, ca balaurii: pulverizate. Praful şi cenuşa să se aleagă de ele!”. Spiritualizate, eseurile lui N. Steinhardt se impun mereu prin nevoia de a dimensiona exact o calitate, o însuşire umană, un ţel, dar şi prin recursul la spiritul metodic, capabil să disocieze, să impună limite, să sugereze diferenţe („Simpla claritate sprinţară şi trufaşă, îndărătnică, acaparatoare e o utopie, iar întunericul de care pomeneşte Thomas More se poate să fie un ţel ştiinţific, adică o strădanie omenească dură şi modestă în drumul spre adevăr, drum în cursul căruia uşor te poţi rătăci prin desişuri şi te pierde ori de câte ori nu iei aminte la înşelătoarele aparenţe, la curse şi momeli”).
Scriitura eseistului nu e deloc ocolită de morbul ironiei, o ironie ceremonioasă şi delicată, întoarsă uneori asupră‑şi, sau, alteori, mordantă, casantă, putându‑se bănui, sub masca cerebralităţii reticente, incisivitatea („Să fie bucuroşi cei în cauză de binele pe care‑l fac, din minunatele cunoştinţe pe care le‑au deprins, de talanţii lor puşi la dispoziţie şi nerămaşi strânşi în ştergare, dar să nu le fie străină nici smerenia şi nici compasiunea (o cât mai largă, binevoitoare, mărinimoasă compasiune) pentru mai puţin dăruiţii decât ei, pentru acei care‑şi petrec găunoasa lor existenţă întru superficialitate, eseistică, literatură şi alte diverse forme de amăgire”). Textele cu caracter teologic ale lui N. Steinhardt (Dăruind vei dobândi, Cartea împărtăşirii etc.) se impun printr‑o anume austeritate a frazării, prin recursul – cu măsură şi echilibru – la alegorie, simbol şi metaforă în desemnarea unor figuri biblice sau a unor trepte ritualice în devenirea spiritual‑religioasă a fiinţei umane. Raportarea la Iisus Hristos e transcrisă în registrul gravităţii şi al solemnului: „Hristos este întotdeauna paradoxal şi acţionează fără greş în mod neaşteptat. Pascal spune că dacă Dumnezeu există, El nu poate fi decât straniu. Fapt este că Hristos în viaţa pământească a acţio-nat întotdeauna altfel decât ne‑am fi aşteptat. Unde noi credeam că nu are ce căuta, acolo se află. Cu cine credeam că n‑are să stea de vorbă, cu acela stă. Parcă dinadins, spre a ne scandaliza, a ne trezi din orbire, din obişnuinţă, din tabieturi spirituale, pentru a ne şoca (aşa cum şi zenul concepe procedeul satori spre trezirea insului din somnolenţă la cunoaşterea adevărului)”. Problematica teologică este pentru eseistul N. Steinhardt una fundamentală. Cu precizarea că ea este percepută dintr‑o perspectivă cu totul atipică, operele sale cu caracter religios fiind confesiuni de un autentic patos al apropierii de sacralitate. Pentru N. Steinhardt centralitatea este reprezentată de Divin, de transcendent, de spaţiul sacru la care fiinţa umană aderă prin cuminecare. În concepţia lui N. Steinhardt între etic şi estetic relaţia este de consubstanţialitate. În acest fel, denunţarea „pactului cu diavolul” la care s‑au dedat unii scriitori ce au slujit regimul comunist are, pentru eseist, calitatea unei detente morale purificatoare, capabilă să ofere un remediu eficient amneziei vinovate de care mai suferă mulţi scriitori de ieri şi de azi.

 

Emil Botta şi măştile poeziei

 

Privirea abulică aruncată asupra unei lumi în derivă, scepticismul şi dezabuzarea provocate de un univers ce poartă în carnea sa de abur semnele extincţiei, toate acestea se aliază, în cazul lui Emil Botta cu un anume „alexandrinism”, pe care îl remarca Eugen Ionescu, alexandrinism materializat în cultul expresiei furmoase, în rafinamentul dicţiunii lirice şi fastul imagistic. Tot Eugen Ionescu făcea referire la teatralitatea funciară a poemelor lui Emil Botta, poeme în care eul e într‑un perpetuu dialog cu sine, asumându‑şi un rol, o mască lirică, totuşi de inexprimabilă autenticitate.
Hamletianismul lui Botta, de care s‑a făcut atâta caz, nu e neapărat o poză. E, în ipostaza aceasta, naturaleţe şi adevăr al fiinţei şi al rostirii, o doză de îndoială şi de scepticism, este şi livresc, dar, în acelaşi timp, şi expresivitate studiată, toate acestea într‑un amestec în care elementele componente sunt destul de greu de disociat. O tristeţe iremediabilă, cu ecouri metafizice, pluteşte deasupra acestor versuri, în ciuda caracterului lor teatralizant, ori a aspectului de farsă al unor înscenări, fapt observat şi de criticul Ion Pop, care subliniază modernitatea unei asemenea poezii: „Conştiinţă acut modernă, Emil Botta face poezie „convenţională” împotriva convenţionalului, insinuând, încă de la debutul din 1937 cu Întunecatul April, necesitatea unei maxime libertăţi de mişcare a actului creator. Transformată în spectacol, lumea e pentru el o imensă magazie de recuzită la dispoziţie – decoruri, ipostaze, costume, gesturi; mod de a rosti o anume neîncredere în real, expresie a unui particular scepticism. Cele mai multe din vechile sale poeme ascund parcă, în adânc, ca pe o invizibilă coloană vertebrală, versul Glossei eminesciene: «Alte măşti – aceeaşi piesă». Consumându‑şi lucid drama, pusă sub semnul tristeţii de a nu mai putea participa fără cenzură la dinamica existenţei, poetul îi conferă o marcantă notă spectaculară, supralicitând efectele scenice, dilatând cu bună ştiinţă gesticulaţia, conferind tonului discursiv un patetism care se anulează doar parţial în excesul său: caricatură a unei vieţi desfăşurate pe coordonate tragice – dar dintr‑o asemenea expresie rezultă tocmai jocul dublu făcut de poet, între tragedia reală şi cea exprimată – distanţă a îndoielii, traiect al fundamentalei melancolii?.

Informații suplimentare
Colecție

Istorie, teorie și critică literară

An

2010

Pagini

208

Recenzii (0)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Aproximaţii” Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre Istorie, teorie și critică literară
Istorie, teorie și critică literară – o colecție necesară ca aerul iubitorilor de literatură de toate vârstele. Colecția conține titluri dedicate domeniilor istorie, teorie literară, publicistică, eseuri, critică literară, istorie literară.
Livrare

LIVRARE RAPIDĂ

Toate comenzile sunt procesate rapid și, prin confirmarea lor telefonică promptă și prietenoasă, ne asigurăm că adresa dvs. este corectă și completă, pentru a preveni orice întârzieri în livrare. Comenzile sunt expediate cel târziu a doua zi din depozitul librăriei noastre, urmând să vă ajungă în cel mai scurt timp - în funcție de modalitatea de transport aleasă, în următoarea zi lucrătoare prin curier sau în 3-4 zile prin poștă.

LIVRARE GRATUITĂ

Pentru orice comandă de minim 150 lei oferim transport gratuit, plus cărți bonus și suplimente.

  • Abonați-vă la newsletter și primiți un voucher de reducere și beneficiați de discounturi suplimentare.
  • Fiți cu ochii pe site-ul nostru! Ocazional lansăm promoții limitate neanunțate și zilnic avem Happy Hour.
  • În plus, o ofertă specială permanentă cu adevărat unică: la 2 cărți cumpărate, pe a treia o primiți gratis, indiferent de cuantumul comenzii!

Produse similare

-25%
Închide

Un deceniu de literatură română

39,90 lei 30,00 lei
Un deceniu de literatură română – Răzvan Voncu
Adaugă la favorite loading
Produs adăugat la favorite! Lista mea de favorite
Produsul se află deja în lista de favorite! Lista mea de favorite
Adaugă în coș
Quick View
-25%
Închide

Poetica romanului interbelic

29,40 lei 22,00 lei
Poetica romanului interbelic – Gheorghe Glodeanu
Adaugă la favorite loading
Produs adăugat la favorite! Lista mea de favorite
Produsul se află deja în lista de favorite! Lista mea de favorite
Adaugă în coș
Quick View
-24%
Închide

Poetica temporalităţii

21,00 lei 16,00 lei
Poetica temporalităţii – Dumitru Chioaru
Adaugă la favorite loading
Produs adăugat la favorite! Lista mea de favorite
Produsul se află deja în lista de favorite! Lista mea de favorite
Adaugă în coș
Quick View
-27%
Închide

Nopţile lui Cioran

17,85 lei 13,00 lei
Nopţile lui Cioran - Nicoleta Dabija
Adaugă la favorite loading
Produs adăugat la favorite! Lista mea de favorite
Produsul se află deja în lista de favorite! Lista mea de favorite
Adaugă în coș
Quick View
-24%
Închide

Dostoievski. Tragedia subteranei. Dostoievski şi Tolstoi. Poveste cu doi necunoscuţi

42,00 lei 32,00 lei
Dostoievski. Tragedia subteranei. Dostoievski şi Tolstoi. Poveste cu doi necunoscuţi – Ion Ianoşi
Adaugă la favorite loading
Produs adăugat la favorite! Lista mea de favorite
Produsul se află deja în lista de favorite! Lista mea de favorite
Adaugă în coș
Quick View
-20%
Închide

Teme și variațiuni (eBook)

31,93 lei 25,50 lei
Teme şi variaţiuni (eBook) – Iulian Boldea
Adaugă la favorite loading
Produs adăugat la favorite! Lista mea de favorite
Produsul se află deja în lista de favorite! Lista mea de favorite
Selectează opțiunile
Quick View

Teatru
Roman Fiction
Reviste de cultură
Religie & Spiritualitate
Publicistică & Eseuri
Psihologie & Psihanaliză
Proză scurtă
Poesis
Opere fundamentale
Jurnal & Corespondență & Memorii
Istorie, teorie și critică literară
Istorie & Documente & Politică
Istoria mentalităților
Galeria artiștilor
Ediție bilingvă
Dicționare & Enciclopedii
Dezvoltare personală – Practic
Civilizația chineză
Cărți pentru copii
Biblioteca Ideea Europeană

Editura Ideea Europeană funcționează sub auspiciile Fundației Culturale Ideea Europeană. Misiunea noastră este promovarea valorilor culturale românești în context european.

O.P. 22, C.P. 113 - Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: (+4)021-212.56.92
Email: office@ideeaeuropeana.ro
Articole recente
  • De-Ziua-Nationala-a-Romaniei-Mircea-Platon-la-libraria-Sophia-din-Bucuresti
    Mircea Platon la Librăria Sophia din București de Ziua Națională a României
    27 noiembrie 2019
  • Contemporanul-Ideea-Europeana-la-Gaudeamus-2019
    Ideea Europeană la Târgul Internațional Gaudeamus 2019
    19 noiembrie 2019
Informații utile
  • Despre noi
  • Comenzi și plată
  • Transport și livrare
  • Ghid eBook
  • Confidențialitate
  • Condiţii de utilizare
  • Hartă site
Legături
  • Blog
  • Revista Contemporanul
  • Proiectul RomâniaCitește.ro
  • Revista Punctul Critic
  • Editura Europress Group
  • ANPC
Cărțile noastre
  • Autori
  • Noutăți
  • Oferte speciale
  • Edituri
  • Colecții
  • Catalog · Distribuție
IDEEA EUROPEANĂ 2019 crafted by Webgraphic.ro & SEOKafe.
Viziteaza site-ul Editura Ideea Europeana pe ShopMania

Utilizăm cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Puteți afla mai multe despre fișierele de tip cookies folosite sau le puteți dezactiva în setări.

Librăria online Ideea Europeană
Dezvoltat de GDPR modul
Prezentare generală a confidențialității

Acest website folosește cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Informațiile din cookie sunt reținute de browserul dvs. pentru a vă putea recunoaște atunci când reveniți pe website.

Citiți mai multe despre modul în care tratăm confidențialitatea datelor în pagina de Confidențialitate.

Puteți ajusta gradul de anonimitate din cookies navigând pe opțiunile din stânga ecranului.

Cookies Strict Necesare

Cookies Strict Necesare trebuie să fie tot timpul permise și active pentru a vă putea salva preferințele privind setările generale de cookies.

Dacă dezactivați acest tip de cookie, nu vom putea salva preferințele dvs. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când veți vizita website-ul nostru, va trebui să activați sau să dezactivați cookies din nou.

Cookies Externe

Acest website folosește Google Analytics pentru a colecta informații anonime, cum ar fi numărul de vizitatori ai site-ului, timpul petrecut pe site sau paginile cele mai populare.

Menținând acest cookie activat ne ajută să ne îmbunătățim serviciile și să oferim o experiență optimă de navigare.

Vă rugăm să activați mai întâi Cookies Strict Necesare pentru a va putea salva preferințele!

  • Meniu
  • Colecții
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Civilizația chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Librăria Ideea Europeană
  • Autori
  • Informații
  • Blog
  • Contact
  • Favorite
  • Contul meu
Scroll To Top

ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER ȘI PRIMEȘTI UN VOUCHER PENTRU PRIMA TA COMANDĂ!

În plus, vei fi înștiințat în legătură cu ultimele noutăți editoriale, lansări de carte și promoții limitate.

Adresa ta de email e în siguranță cu noi. Citește mai multe despre politica de confidențialitate.

Aproximaţii

17,85 lei 13,00 lei
Favorite