Northrop Frye, vorbind despre o „etică a schimbării”, atrăgea atenția încă de la sfârșitul anilor ’60 – ani în care s-au extins la scară largă multe dintre experimentele și ingineriile sociale importate și în România după 1989 – asupra importanței protejării continuităților structurale, a liniilor de forță culturale ale unei societăți: „Adevăratul fundament al acestui sentiment al continuității timpului era, cred, sentimentul continuității instituțiilor sociale. Secole la rând, omul occidental a fost sporit și civilizat de instituțiile sale: doar continuitatea națiunii, a bisericii, a clasei sale sociale, a partidului, a genealogiei sau a breslei sale dădea vieții sale o dimensiune de mai mare importanță.
Pierderea încrederii în permanența acestor instituții, sau, mai degrabă, în presupunerea că sunt cumva mai bune tocmai pentru că sunt permanente, a adus după sine o criză de stranie versatilitate. Nu e o criză politică sau intelectuală, sau religioasă: e toate aceste lucruri la un loc, o criză a spiritului. […] Motorul continuității instituțiilor sociale este continuitatea cunoașterii și a procesului de învățare și, într-o epocă în care proiecțiile sociale nu se mai bucură de loialitatea nimănui, nu putem decât să ne întoarcem la această sursă a lor”.
Ceea ce a făcut procesul de reforme (structurale și sistemice) ale învățământului românesc a fost, într-o țară zguduită din temelii ca România trecută printr-un comunism atroce pentru continuitățile istorice și un post-comunism haotic și iconoclast, tocmai să ne rupă legătura cu acea sursă a proiecțiilor sociale/ instituțiilor permanente care e continuitatea cunoașterii și a învățării. Ne-a tăiat cu inconștiență sau cu sadism, deci, cu perversitate, ultima șansă de a redeveni o societate normală. / Mircea Platon
.
Profesorul Lucian Costache despre Deșcolarizarea României. Scopurile, cârtițele și arhitecții reformei învățământului românesc de Mircea Platon
– Timpul Școlii de Azi – August 2020
Proiectul Teme culturale în emoții raționale cu Lucian Costache
Emisiunea IClasa
Radio România Cultural, 12 iunie 2020:
Realizator Mirela Nicolae
Deșcolarizarea României: documente – investigații – dezvăluiri…
Mircea Platon despre:
Deșcolarizarea României. Scopurile, cârtițele și arhitecții reformei învățământului românesc
Eurobservator –
Deșcolarizarea României: documente – investigații – dezvăluiri…
Mircea Platon despre Deșcolarizarea României. Scopurile, cârtițele și arhitecții reformei învățământului românesc
Emisiunea IClasa, Radio România Cultural, 12 iunie 2020:
Realizator Mirela Nicolae
https://youtu.be/zdk7xFWDnoE
Eurobservator –
Mircea Platon: Revenirea la învățământul de tip clasic este soluția pentru renașterea școlii românești, nu importul modelelor occidentale
Tinerii nu trebuie să învețe pentru a deveni marfă de export
https://bit.ly/3evTbk9
Eurobservator –
Manualele preuniversitare româneşti în Mileniul III
Despre ce limbă română vom vorbi, când manualul este plin de termeni preluaţi din metodicile sau didacticile după care se predau limbile străine? Sau poate limba noastră va deveni în curând o limbă străină pentru mulţi dintre noi?
https://bit.ly/3fv576S
Ideea Europeană –
Profesorul Lucian Costache despre Deșcolarizarea României. Scopurile, cârtițele și arhitecții reformei învățământului românesc de Mircea Platon
– Timpul Școlii de Azi – August 2020
Proiectul Teme culturale în emoții raționale cu Lucian Costache
https://youtu.be/4bMBLhBMS_0
Eurobservator –
Mihai Gheorghiu:
„Cartea domnului Mircea Platon este o analiză și o descriere, totodată, a mecanismului ”reformei permanente” din învățământul românesc. ”Reforma permanentă” este, ca și ”revoluția permanentă”, o moștenire a comunismului progresist preluată ad litteram de noii progresiști globali și globaliști care au preluat frâiele societăților noastre. Deșcolarizarea, dezindustrializarea, deculturalizarea, decreștinarea României sunt fenomene care conduc la dezvoltarea și stabilizarea statutului de colonie nesemnificativă, producătoare de forță de muncă europeană, pe care îl are la ora actuală România.
O lectură necesară.”
Eurobservator –
Catastrofa de la Educație de Cornel Nictorescu
Niciodată, România n-a avut o asemenea catastrofă la Educație! Cineva care să vorbească mai prost, mai agramat și care să fie mai confuz! Și mai penibil ca actor la microfon. Se zice că ar mai fi fost unul, dar era la Agricultură, și era prin anii ’50.
Nenorocirea este că această Doamnă catastrofă în materie de gestionare a procesului educațional în perioadă de criză sanitară are deasupra ei un șef la fel de catastrofal. Și cu obraz cam gros. Bagă o șenilă de cuvinte peste tot ce-l încurcă sau deranjează. Ce nu pricepe el în legătură cu starea lucrurilor nu pricepe nici ea. Starea de confuzie li se pare amîndurora acceptabilă. Ba, în zile zgomotoase de petreceri, li se arată chiar o formă de progres și bunăstare. Ghinionul nostru mai vine de la faptul că și deasupra lor tronează o catastrofă de președinte.
https://bit.ly/33mCaFi