Select Gift

La oricare 2 cărți cumpărate, a treia este gratis!
  • NEWSLETTER
  • CONTACT
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
Contul meu
0 items / 0,00 lei
Meniu
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
0 items / 0,00 lei
Colecțiile noastre
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librărie
  • eBooks
  • Informații
    • Despre noi
    • Cum comand?
    • Ghid eBook
    • Pentru autori
    • Catalog · Distribuție
  • Blog
  • Proiecte
  • Punctul Critic
  • OFERTE SPECIALE
  • NOUTĂȚI
Reduceri!
Prima paginăCărțiPublicistică & Eseuri Iluziile literaturii şi deziluziile criticii
Produsul precedent
Ore de dimineaţă 29,40 lei 23,10 lei
Înapoi în librărie
Următorul produs
Singura cale Ediția a II-a 52,50 lei 42,00 lei
Istorie, teorie și critică literară
Publicistică & Eseuri

Iluziile literaturii şi deziluziile criticii

42,00 lei 33,00 lei

Iluziile literaturii şi deziluziile criticii – Bogdan Creţu

Stoc epuizat

ISBN: 978-606-8260-67-9 ISBN: 978-606-8260-67-9 Categorie: Publicistică & Eseuri Autor: Bogdan Creţu
Share
închide
Disponibil și în format eBook:
  • Iluziile literaturii și deziluziile criticii (eBook) 31,50 lei 28,80 lei
Noutăți
  • Contemporanul nr. 03 Martie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Biologia și ecologia codalbului (Haliaeetus albicilla L.) prezent la gurile Dunării (România) (eBook) 48,00 lei 45,00 lei
  • Șambelanul oficios - Ediție bilingvă 34,65 lei 27,60 lei
  • Descriere
  • Fragment
  • Detalii carte
  • Recenzii (0)
  • Despre Istorie, teorie și critică literară
  • Livrare
Descriere

Tot ce urmează să susţin în acest eseu nu poate fi de­monstrat cu precizie. Într‑un fel, nu fac altceva decât să mă sabotez singur: sunt critic şi istoric literar, profesor de lite­ratură la Facultatea de Litere. Am, cum se spune, o „cari­eră ştiinţifică”. Or, tot ce vă voi povesti în cele ce urmează se aşază contra tradiţiei, care la noi porneşte de la Mihail Dragomirescu, a „ştiinţei literaturii”. Călinescu ironiza de fi­ecare dată pretenţiile pozitiviste ale unor cercetători care au impresia că pot extrage, eventual cu cianuri, ca pe un mine­reu aurifer, adevărul din textul literar. Literatura nu se lasă disecată cu instrumente ştiinţifice. Că analiza, interpreta­rea, hermeneutica literară folosesc metode riguroase, fac uz sau caz de erudiţie, e o altă poveste. Dar nici o interpretare nu va ajunge la Adevăr. Pentru că „adevărul” literaturii nu e unul singur, ci o sumă de multe adevăruri. Fiecare dintre ele depinzând de cititor, de inteligenţa lui, de cultura lui şi, nu în ultimul rând, de sensibilitatea lui.
(Bogdan Crețu)

Fragment

Iluziile literaturii şi deziluziile criticii de Bogdan Creţu

Cuvânt înainte

Cartea de faţă prelungeşte volumul de debut, Arpegii critice (2005), selectând o parte din cronicile pe care am apucat să le scriu despre cărţile de critică şi eseistică. Titlul ei preia, modificând foarte puţin, unul din titlurile care întregesc cuprinsul, fără a avea pretenţia că ar acoperi fidel conţinutul pestriţ al volumului. Între cel mai vechi articol şi cel mai recent se întinde un interval de nouă ani; suficient pentru ca unele opinii să mi se modifice, ca anumite atitudini să nu-mi mai fie acum pe plac. Sunt, aşadar, cel dintâi care nu cad de acord cu destule dintre punctele de vedere exprimate, uneori cu un teribilism la care îmi place să cred că am renunţat sau pe care măcar mi-l pot controla, în unele pagini. Am preferat totuşi să nu ajustez decât minimal textele antologate aici, căci, aşa cum sunt ele, documentează devenirea mea critică (ce o fi aceea…). Articolele reluate în prezentul volum au apărut în reviste precum Contemporanul. Ideea Europeană, Contrafort, Convorbiri literare, Cultura, Cuvântul, Însemnări ieşene, Luceafărul, Observator cultural, Viaţa românească. Mulţumesc celor care au făcut posibile aceste colaborări.

Înainte de a mă decide să dau curs propunerii de a reuni aceste texte mai vechi sau mai noi, m-am întrebat, fireşte, dacă un astfel de volum ar avea vreo minimă utilitate. Recitind materialul, nu mă hotărăsc: când strâmb din nas, când surâd nostalgic, când casc ochii (auto)admirativ. Reacţia e, de prea multe ori, aceea a lui Călinescu, contemplându-şi fotografiile din trecutul îndepărtat: „Cine sunteţi, voi, băieţaşi?” Cine este proprietarul acelei voci, când tupeiste, când patetice, care se aude, clar sau gutural, din aceste texte? Uneori pare familiară, alteori e total străină. E clar, nu mă pot obiectiva.

La ce bun o carte de critică a criticii? Mulţi consideră că se pot debarasa senini de critica însăşi, în ansamblul ei; nu devine un discurs de acest gen destinat unei enclave limitate, la fel ca manualele de rezistenţa materialelor? Şi da, şi nu. Se petrece însă, de mai bine de zece ani, un fenomen în faţa căruia nu avem cum să rămânem pasivi: critica şi istoria literară reprezintă un teritoriu în continuă expansiune, apar anual nume noi, se tipăresc lucrări foarte bune, rapid clasicizate, aparţinând nu doar seniorilor, ci în special tinerilor autori; se vorbeşte deja, cu argumente, despre o nouă critică. S-au schimbat criteriile, s-au schimbat codurile de lectură. Nu sunt convins că literatura însăşi a ţinut pasul cu această exuberanţă a criticii. Poezia poate…

În orice caz, de vreme ce eu unul citesc sau măcar foiletez lacom cam tot ce apare, an de an, în domeniu şi ştiu precis că sunt mulţi alţii ca mine, nu doar din breaslă, de vreme ce cărţi de critică şi istorie literară continuă să apară, şi nu puţine, e limpede că nu e o pierdere de energie. E drept, nu aşa arată lucrurile pentru toată lumea. Nici măcar exegeţii profesionişti nu cred toţi în utilitatea criticii criticii. Marian Popa, de pildă, formulează unul dintre cele mai dure verdicte: „Se ocupă de critica altora criticii comozi care vor să evite reacţiile beletriştilor (de parcă ale confraţilor critici ar fi mai elegante – n.m.), cei fără opţiuni ferme sau un mod personal de abordare a beletristicii (există aşa ceva, unul stas, care să funcţioneze indiferent de opera comentată? – n.m.), cei ce sunt convinşi că activitatea critică momentană nu e la nivelul ştiinţei, al gustului lor şi al operelor apărute, cei cu amici şi inamici în tagmă (adică toţi – n.m.), cei parveniţi la concluzia că sunt prea multe comentarii la prea puţine cărţi beletristice (critica noastră a fost de la început disproporţionat de diversă şi de bună comparativ cu literatura pe care, în loc să o secondeze, adesea a tractat-o – n.m.), cei care cred că starea rea a beletristicii se explică prin stare criticii. O atare critică e utilă dacă descurajează activitatea critică nemeritorie; dacă nu, este efort inutil şi fără speranţă destinat uitării.” Cuvinte nedrepte, cinice, de un scepticism şarjat. Fiecare dintre aceste speculaţii poate fi facil demontată. Dar la ce bun? Adevărul este că, prin acest exerciţiu de autoexaminare, critica literară îşi întreţine tonusul şi creează anticorpii necesari bunei funcţionări a literaturii. Ideile circulă, se influenţează una pe alta, dialogul se încheagă, iar cea care profită, în ultimă instanţă, este literatura însăşi. Sunt un naiv vetust dacă mai cred că literatura nu poate exista fără instituţia criticii? Asta în pofida reticenţei frustrate a majorităţii scriitorilor de pluton faţă de confraţii critici. În fine, cum oricând găseşti un citat care să combată un altul, recurg la un scurt pasaj, fireşte că decupat din context (dar cui îi pasă, câtă vreme scopul este nobil?), dintr-un eseu al lui Montaigne; spune el într-un text dedicat experienţei: „Il y a plus affaire à interpreter les interpretations qu’à interpreter les choses, et plus de livres sur les livres que sur autre subject: nous faisons que nous entregloser.” Prefer, mai încape vorbă?, să greşesc împreună cu Montaigne, decât să am dreptate alături de Marian Popa (la a cărui istorie a literaturii contemporane, din păcate, cea mai bună privind perioada de după 23 august 1944, mă refer de mai multe ori în articolele şi studiile din această carte, deşi nu am găsit răgaz şi resurse să o comentez). Cu toate că nu cred că mă înşel îngânându-l pe rafinatul moralist francez.

În fine, mai observ că această carte apare într-un moment în care încep să cred din ce în ce mai mult că rostul meu nu e să mai fac critică de întâmpinare sau o fac, mânat de la spate de obligaţia rubricii fixe, într-un ritm mai lent (o dată-de două ori pe lună). Pentru că de renunţat nu se poate renunţa… Mă uit încă admirativ în urmă, când aveam răbdarea şi energia şi disciplina să scriu cel puţin un foileton săptămânal. Criticul se salvează, totuşi, prin cărţi, prin sinteze. Cronica literară nu îţi asigură decât o putere iluzorie; pe unii îi atrage. Pe mine unul nu. După mintea mea, ea presupune mai degrabă altruism, smerenie în faţa literaturii, curaj al opiniei şi riscul de a nu găsi timp suficient să stai în bibliotecă, în compania clasicilor. Trebuie găsit echilibrul între foileton, care înseamnă consemnarea spontană a unor impresii de lectură neaşezate şi cercetarea propriu-zisă, care e, totuşi, altceva. Fericit cel care a găsit-o. Mulţi dintre colegii mei au renunţat cu totul la critica de întâmpinare şi e păcat; eu unul le simt lipsa. Alţii nu reuşesc să se scuture nici atunci când pretind că scriu studii serioase de ticurile căpătate în anii de foiletonistică; scriu recenzii despre clasici. E dificil de păstrat calea de mijloc, după cum spuneam…

Statutul criticului de întâmpinare nu este, din câte simt pe propria-mi piele, deloc de invidiat: el se expune suspiciunii confraţilor şi a scriitorilor, indiferent despre ce şi cum ar scrie. În lumea literară, criticul stârneşte cele mai inflamate aversiuni: e permanent bănuit că face jocurile cuiva, că profită de pe urma scrisului său, că urmăreşte interese dubioase, că îşi vinde conştiinţa etc. Rar am întâlnit scriitori care să înţeleagă un lucru elementar: judecata critică nu funcţionează ca un şubler; pur şi simplu, este în logica lucrurilor ca o carte unora să placă, altora să nu placă. Totul este ca opinia să fie argumentată, iar criticul să îşi asume onest verdictul. Dar nu, lui nu i se iartă astfel de puncte de vedere, pentru că, în ochii scriitorului, criticul nu este un om, cu drept la gusturi şi preferinţe, ci un funcţionar al literaturii, a cărui unică justificare este să realizeze cât de valoroasă este opera lui. Lauda este încă şi mai blamabilă, pentru că se bănuieşte că în spatele ei se ascund interese meschine (nu neg ca aşa ceva nu se mai întâmplă). Scriitorul român nu se vrea doar valorificat, ci şi cocoţat în vârful ierarhiei, ceea ce presupune eliminarea celorlalţi. Prin urmare, a scrie de bine despre cartea lui X atrage automat deprecierile unui şir de confraţi ai lui X, care ştiu ei ce ştiu… A nu scrie este în egală măsură un semn de ticăloşie; e clar, dacă nu „vede” opera „Marelui Scriitor”, criticul se află în solda inamicului său…

Nu neg că există critici pentru care cronica literară (practicată când şi când) nu este decât o metodă de a-şi aranja anumite lucruri. Se simte uneori asta din tonul recenziilor, pentru că şi lauda trebuie să fie, conform unui principiu ce datează din antichitate, decentă, dacă vrea să fie credibilă. Am rămas, cu un prilej oarecare, siderat când un critic respectat în breaslă încerca să mă convingă de faptul că ceea ce contează sunt cărţile, sintezele, recenziile nu se pun, acolo ai dreptul să mai laşi de la tine, să mai plusezi când îţi convine. Confratele cu pricina avea un suflet mare, pentru el conta mai mult omul decât cartea. Culmea e că părea absolut convins de „corectitudinea” opiniei sale; să încerce să fie obiectivi cei care scriu săptămânal şi care îşi arogă titlul de cronicar en titre, spunea criticul respectiv, pe care l-am surprins apoi vehiculând puncte de vedere destul de tranşante, pe care le întorcea pe dos când recenza cartea pe care, în particular, o desfiinţase. L-am „invidiat” (vorba vine!) pentru natura fericită care îi permite să jongleze cu propriile idei după cum bate vântul.

Nu e neapărat nevoie ca în urma acestor „negocieri” să se ascundă cine ştie ce avantaje, mie mi se pare că şi „bunele intenţii” bruiază corectitudinea actului critic. E greu să scrii negru pe alb ce nu îţi place în cartea unui amic? Este, pentru că scriitorii sunt sensibili şi rişti să strici o relaţie. Dar, dacă o relaţie se strică pentru că ai fost onest, ea nu era oricum una care să merite să fie apărată… E şi mai dificil să te apleci în faţa evidenţei valorice a cărţii unui scriitor ori coleg de breaslă pe care nu-l ai la inimă sau care, cine ştie, ţi-a făcut rău cândva? Sigur că este, dar eşti obligat să încerci; iar dacă nu reuşeşti, dacă „luciditatea” critică îţi este bruiată de patimă, dacă ai poliţe de plătit, dacă nu poţi „ierta”, mai bine scrii pamflet sau te mulţumeşti cu studiul academic. Critica adevărată se scrie cu seninătate, chiar când este negativă. Nu, nu este vorba de „impostură” într-o astfel de atitudine, cum s-a spus, ci de un resort obligatoriu al actului critic: efortul de obiectivare. În lipsa acestuia, critica îşi pierde esenţa şi devine discurs plezirist, eseu empiric sau orice altceva. Adoptă un ton călâi (ceea ce este caraghios, după mine) sau recurge la tot felul de trucuri retorice pentru a nu risca un verdict tranşant.

Detalii carte
Colecție

Istorie, teorie și critică literară, Publicistică & Eseuri

An

2015

Pagini

424

Recenzii (0)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Iluziile literaturii şi deziluziile criticii” Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Despre Istorie, teorie și critică literară
Istorie, teorie și critică literară – o colecție necesară ca aerul iubitorilor de literatură de toate vârstele. Colecția conține titluri dedicate domeniilor istorie, teorie literară, publicistică, eseuri, critică literară, istorie literară.
Colecția Publicistică & Eseuri se compune din variate demersuri pe marginea culturii, a societății contemporane, ancorate în cotidian, cu toate văile și vârfurile ei, notate pe coala de hârtie.
Livrare

LIVRARE RAPIDĂ

Toate comenzile sunt procesate rapid și, prin confirmarea lor telefonică promptă și prietenoasă, ne asigurăm că adresa dvs. este corectă și completă, pentru a preveni orice întârzieri în livrare. Comenzile sunt expediate cel târziu a doua zi din depozitul librăriei noastre, urmând să vă ajungă în cel mai scurt timp - în funcție de modalitatea de transport aleasă, în următoarea zi lucrătoare prin curier sau în 3-4 zile prin poștă.

Produsele digitale (eBooks) sunt expediate prin intermediul poștei electronice a cumpărătorului, imediat după confirmarea plății (nu se percepe niciun tarif de expediere).

LIVRARE GRATUITĂ

Pentru orice comandă de minim 150 lei oferim transport gratuit, plus cărți bonus și suplimente.

  • Abonați-vă la newsletter și primiți un voucher de reducere și beneficiați de discounturi suplimentare.
  • Fiți cu ochii pe site-ul nostru! Ocazional lansăm promoții limitate neanunțate și zilnic avem Happy Hour.
  • În plus, o ofertă specială permanentă cu adevărat unică: la 3 cărți cumpărate, pe a patra o primiți gratis, indiferent de cuantumul comenzii!

Produse similare

Reduceri!
Închide

Sphera mundi

35,70 lei 27,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Maşina de fugit în lume

29,40 lei 22,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

O carte pe săptămână

27,30 lei 21,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Poetica romanului interbelic

29,40 lei 22,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Lecturi confortabile

26,25 lei 21,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Dostoievski. Tragedia subteranei. Dostoievski şi Tolstoi. Poveste cu doi necunoscuţi

42,00 lei 32,10 lei
Adaugă în coș

Cultura Chineză
Teatru
Roman Fiction
Reviste de cultură
Religie & Spiritualitate
Publicistică & Eseuri
Psihologie & Psihanaliză
Proză scurtă
Poesis
Opere fundamentale
Jurnal & Corespondență & Memorii
Istorie, teorie și critică literară
Istorie & Documente & Politică
Istoria mentalităților

Editura Ideea Europeană funcționează sub auspiciile Fundației Culturale Ideea Europeană. Misiunea noastră este promovarea valorilor culturale românești în context european.

O.P. 22, C.P. 113 - Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: (+4)021-212.56.92
Email: office@ideeaeuropeana.ro
Articole recente
  • Revista-Punctul-critic-3-4-2022
    Punctul Critic nr. 3-4 (41-42) 2022: Criza – cuvântul de ordine al resetării „normalității”. Agricultura românească – eterna cenușăreasă
    30 decembrie 2022
  • Lansare-100-de-fotbalisti-legendari
    Lansare de carte „100 de Fotbaliști Legendari” de Bogdan Socol
    15 decembrie 2022
Informații utile
  • Despre noi
  • Comenzi și plată
  • Transport și livrare
  • Confidențialitate
  • Condiţii de utilizare
  • Contact
Legături
  • Blog
  • Revista Contemporanul
  • Proiectele noastre
  • Revista Punctul Critic
  • Editura Europress Group
  • ANPC
Cărțile noastre
  • Autori
  • Noutăți
  • Oferte speciale
  • Edituri
  • Colecții
  • Catalog - Distribuție
IDEEA EUROPEANĂ 2023 crafted by Webgraphic.ro & SEOKafe.
Viziteaza site-ul Editura Ideea Europeana pe ShopMania
  • Meniu
  • Colecții
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librăria Ideea Europeană
  • eBooks
  • Informații
  • Blog
  • Contact
  • Contul meu
Coș de cumpărături
închide

Intră în cont

închide

Ați uitat parola?
Sau intră cu
Facebook
Google

No account yet?

Creează un cont
Sidebar

Utilizăm cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Puteți afla mai multe despre fișierele de tip cookies folosite sau le puteți dezactiva în setări.

Librăria online Ideea Europeană
Dezvoltat de  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.