Select Gift

La oricare 2 cărți cumpărate, a treia este gratis!
  • NEWSLETTER
  • CONTACT
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
Contul meu
0 items / 0,00 lei
Meniu
Librăria online Ideea Europeană Librăria online Ideea Europeană
0 items / 0,00 lei
Colecțiile noastre
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librărie
  • eBooks
  • Informații
    • Despre noi
    • Cum comand?
    • Ghid eBook
    • Pentru autori
    • Catalog · Distribuție
  • Blog
  • Proiecte
  • Punctul Critic
  • OFERTE SPECIALE
  • NOUTĂȚI
Reduceri!
Prima paginăCărțiPublicistică & Eseuri Poetica temporalităţii
Produsul precedent
Poveşti de adormit adulţii 31,50 lei 25,20 lei
Înapoi în librărie
Următorul produs
Oglinzi paralele 21,00 lei 16,20 lei
Istorie, teorie și critică literară

Poetica temporalităţii

21,00 lei 16,20 lei

Poetica temporalităţii – Dumitru Chioaru

ISBN: 978-973-1727-30-1 ISBN: 978-973-1727-30-1 Categorie: Publicistică & Eseuri Autor: Dumitru Chioaru
Share
închide
Disponibil și în format eBook:
  • Poetica temporalității (eBook) 15,30 lei 13,80 lei
Noutăți
  • Șambelanul oficios - Ediție bilingvă 34,65 lei 27,60 lei
  • Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2023 7,00 lei 5,00 lei
  • Corcoduşul, eu şi... FaceBook
    Evaluat la 5.00 din 5
    25,20 lei 21,00 lei
  • Descriere
  • Fragment
  • Detalii carte
  • Recenzii (0)
  • Despre Istorie, teorie și critică literară
  • Livrare
Descriere

Discursul acesta îndrăgostit este structurat din termeni care aparţin filosofiei sau esteticii, fiind grefat pe structura de discurs a celui mai prestigios mit al poeziei: mitul lui Orfeu şi Euridice. Acest mit reprezintă cadrul unei fenomenologii a căutarii şi cunoaşterii Fiinţei, care aruncă o lumină în adâncul fenomenologiei Operei.
Autorul porneşte de la premiza că sensul unei opere nu poate fi căutat şi cunoscut decât în orizontul Fiinţei.
Poezia lirică la care se restrânge demersul teoretic şi critic al lucrării poate vorbi nu numai despre prezenţă, ci şi despre absenţa Fiinţei, altfel spus, atât despre ce este, cât şi despre ce nu este Fiinţa. Orice fenomenologie devine, în cele din urmă, ontologie. Periplurile hermeneutice sunt făcute prin opera unor poeţi ca, bunăoara, Eminescu, Barbu, Arghezi, Nichita.

Fragment

Poetica temporalităţii de Dumitru Chioaru

CAPITOLUL I
„CLIPA POETICĂ” ŞI POEZIA

Deşi subscriem afirmaţiei lui Heidegger din eseul Hölderlin şi esenţa poeziei: „Activitatea poetică este ctitorire a Fiinţei împlinită cu ajutorul cuvintelor”1, considerăm că esenţa poeziei constă într-o relaţie nouă, originală şi originară totodată, între Cuvânt şi Fiinţă, văzută şi rostită de poet înaintea celorlalţi oameni care o aşteaptă. Cum şi de unde se naşte această relaţie nouă între Cuvânt şi Fiinţă? Spre deosebire de activitatea practică a omului, în care devenirea este trăire în cursul exterior, profan al timpului, activitatea poetică înseamnă întoarcerea de la devenire către fiinţă, ca trăire în cursul interior al timpului desemnat de Heidegger, în Fiinţă şi Timp, prin conceptul de temporalitate: „Sensul existenţei acestei fiinţări, pe care o denumim Dasein este temporalitatea”.2 Prin acest concept, Heidegger desemnează proprietatea omului de a avea conştiinţa timpului, iar metoda sa constă în „găsirea unei explicaţii originale a timpului ca orizont al înţelegerii Fiinţei pornind de la temporalitate ca mod de a fi al Dasein-ului care înţelege Fiinţa”.3 Originea acestui concept se află în reprezentarea simultană a dimensiunilor timpului de către Sfântul Augustin în Confesiunile sale: „…Nici viitorul şi nici trecutul nu există şi, în mod impropriu, se spune: Există trei timpuri – trecutul, prezentul şi viitorul; ci, probabil, la propriu vorbind, ar trebui să se spună: Există trei timpuri – prezentul din cele trecute, prezentul din cele prezente şi prezentul din cele viitoare. Căci acestea trei există doar în suflet, iar în alt loc eu, unul, nu le văd a exista. Prezentul din cele trecute se află în memorie; prezentul din cele prezente în privirea atentă; şi prezentul din cele viitoare în aşteptare”.4 Orice cogito asupra existenţei nu presupune prezentul fugitiv al devenirii, ci durata temporală care prezentifică subiectiv lucrurile, implicând – ca să ne referim la concepţia despre durată expusă de Bergson în Eseu asupra datelor imediate ale conştiinţei – „percepţia simultană, nu succesivă a lui înainte şi a lui după”.5 Iar rostirea acestui cogito înseamnă obiectivarea în limbaj a sensului existenţei, dezvăluit nu în devenire, ci în orizontul temporalităţii. Căci – remarcă André Jacob în cartea sa Timp şi limbaj – „limbajul implică temporalitatea”.6

Ideea întoarcerii de la devenire către fiinţă are o reprezentare mitică în momentul întoarcerii capului de către Orfeu, pe drumul dinspre împărăţia morţii spre împărăţia vieţii, pentru a se convinge că, potrivit înţelegerii cu zeii zguduiţi de durerea cântecului său, umbra Euridicei îl urmează. Ceea ce vede Orfeu acum, ca şi oricare alt poet care caută fiinţa destrămată în timp, nu este fiinţa, ci umbra ei, deci un lucru neesenţial. Sub privirea lui, umbra Euridicei se destramă în noapte, pentru că Orfeu a trădat înţelegerea cu zeii şi numai o altă relaţie cu ea, prin cuvânt, o poate reînvia – spiritual – în operă. Această operă nu-i un substitut al fiinţei pierdute în timp, ci rezultatul recuperării ei spirituale. Este forma verbală a fiinţei care se naşte – întocmai zeiţei Atena din capul lui Zeus – din conştiinţa poetului.

Pornind de la semnificaţiile momentului „întoarcerii capului” de către strămoşul mitic al poeţilor, s-au elaborat multe ipoteze şi teorii, dintre care Privirea lui Orfeu de Maurice Blanchot şi Orfeu şi tentaţia realului de Ştefan Aug. Doinaş sunt două remarcabile eseuri la care mă voi raporta ca la nişte modele ale propriei încercări. Poetul şi eseistul român Ştefan Aug. Doinaş îşi sprijină argumentaţia pe credinţa clasică în referenţialitatea limbajului: „Dincolo de fiecare nume stă un lucru la care vorbirea trimite fără încetare”.7 Dar sistemul de referinţă a limbajului devine în actul de creaţie – şi aici se dezvăluie modernitatea gândirii lui Doinaş – o realitate simbolică, datorită calităţii cuvântului nu de a imita sensul comun al lucrului, ci de a crea unul nou ca „spaţiu capabil să adăpostească cohabitarea paradoxală a vechiului lucru cu noul său sens”. Ne despărţim, însă, de concepţia lui Doinaş, afirmând că tentaţia realului sfârşeşte în momentul „întoarcerii capului” de către poet ca eu creator, care înseamnă – în termenii lui Husserl – „punerea între paranteze” a lumii exterioare, pentru a ajunge, prin „reducţie fenomenologică”, la esenţa ei camuflată în imaginea interioară. Căci spune fenomenologul amintit în Prelegeri de fenomenologie a conştiinţei timpului interior: „Noi nu avem de-a face cu realitatea decât în măsura în care ea este văzută ca o realitate intenţională, reprezentată, intuită, gândită conceptual. În legătură cu problema timpului, asta înseamnă că ne interesează trăirile timpului”.8 Lucrul vechi dispare ca şi umbra Euridicei şi rămâne, totodată, ca formă simbolică a lui, prin sensul său nou care este nu numai original, ci şi originar, trimiţând spre inefabila realitate a fiinţei pierdute şi astfel recuperate. Poezia – şi avem în vedere în special poezia modernă – poate fi nu numai referenţială, ci şi auto-referenţială. Limbajul poetic construieşte un sens care nu există în realitate, doar ca virtualitate a fiinţei. Numai pentru că transcende realitatea în virtualitate, temporalitatea devine substanţă a poeziei, căci – afirmă André Jacob – „virtualizându-se, subiectul scapă câte puţin devenirii; el nu mai face propriu-zis parte din ea, ci devine capabil, dimpotrivă, de a o domina şi integra în largă măsură. Din aceeaşi cauză, el se temporalizează. În loc de a fi purtat de ea, subiectul o înţelege, graţie virtualităţilor care se constituie în mod uman. Deoarece se potenţializează, omul devine prin intermediul gândirii survolare a timpului şi capacitate de a rosti lumea”.9 Discursul cel mai pur poetic tinde să depăşească domeniul fenomenologiei ca modaliate de cunoaştere a temporalităţii fiinţei, către ontologie, ca modalitate de a gândi fiinţa în atemporalitate.

În eseul deja amintit, eseistul francez Maurice Blanchot insistă asupra semnificaţiei actului privirii, ca inspiraţie, premergător actului de creaţie: „Privirea lui Orfeu este darul ultim al lui Orfeu făcut operei, dar prin care el o refuză, o sacrifică, mergând spre mişcarea nemăsurată a dorinţei, către origine, şi înaintând astfel, fără ştirea lui, către originea operei”.10 Perspectiva din care Blanchot analizează actul de creaţie este – spre deosebire de a lui Doinaş – romantică, deoarece rolul decisiv îi revine inspiraţiei, ca libertate de a contempla fiinţa, uitând nevoile existenţei şi exigenţele artei: „Inspiraţia este tocmai aceasta, a o privi pe Euridice, fără grija cântului, cu nerăbdarea şi imprudenţa dorinţei care uită legea”.11 Întrucât, pentru eseistul francez, Euridice se identifică cu Opera în momentul „întoarcerii capului”, eşecul din mit al recuperării fiinţei este sinonim cu eşecul oricărei opere: „Întorcându-se către Euridice, Orfeu distruge opera, opera pe dată se desface, şi Euridice se întoarce în întuneric; esenţa nopţii, sub privirea lui, se revelează ca lucru neesenţial. Astfel, el trădează opera şi pe Euridice, şi noaptea”.12 Contrazicem, însă, ipoteza lui Blanchot, afirmând că actul de contemplaţie a fiinţei nu se suprapune cu actul de creaţie a operei, deci nu sunt simultane, ci succesive şi întrepătrunse. Opera poate, însă, să-şi aibă originea în actul de contemplaţie a fiinţei ca sursă de cunoaştere. Privirea lui Orfeu se îndreaptă – ca intenţionalitate, spre a întrebuinţa un concept specific fenomenologiei husserliene13 – spre o Euridice, umbră a propriei fiinţe căzute în timp. Percepţia ei nu s-ar împlini poetic, fără un sentiment al timpului trăit cu intensitate de poet, care suspendă toate retenţiunile şi protenţiunile străine de reprezentarea pură a obiectului. Poetul se află cu obiectul cunoaşterii într-o relaţie de timp originară. Trăirea lirică duce la interiorizarea percepţiei lumii temporale în scopul fixării ei în durată. Putem adăuga, citându-l pe Rosario Assunto din Note despre timpul poeziei, că „poezia este în viaţă ca durată în succesiune şi, prin urmare, ca o extindere a temporalităţii în temporaneitate; în timp ce viaţa în poezie este ca o contragere a succesiunii în durată şi, prin urmare, cu acea oglindire a vieţii finite în infinitul poeziei, care înalţă viaţa chiar deasupra propriei finalităţi”.14

Nici distincţia – atât de modernă – dintre eul poetic şi eul empiric nu elucidează problema. Din punctul nostru de vedere, eul poetic este camuflat în eul empiric ca o deschidere prin care acesta din urmă participă la fiinţă.

Detalii carte
Colecție

Istorie, teorie și critică literară

An

2008

Pagini

237

Recenzii (0)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Poetica temporalităţii” Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Despre Istorie, teorie și critică literară
Istorie, teorie și critică literară – o colecție necesară ca aerul iubitorilor de literatură de toate vârstele. Colecția conține titluri dedicate domeniilor istorie, teorie literară, publicistică, eseuri, critică literară, istorie literară.
Livrare

LIVRARE RAPIDĂ

Toate comenzile sunt procesate rapid și, prin confirmarea lor telefonică promptă și prietenoasă, ne asigurăm că adresa dvs. este corectă și completă, pentru a preveni orice întârzieri în livrare. Comenzile sunt expediate cel târziu a doua zi din depozitul librăriei noastre, urmând să vă ajungă în cel mai scurt timp - în funcție de modalitatea de transport aleasă, în următoarea zi lucrătoare prin curier sau în 3-4 zile prin poștă.

Produsele digitale (eBooks) sunt expediate prin intermediul poștei electronice a cumpărătorului, imediat după confirmarea plății (nu se percepe niciun tarif de expediere).

LIVRARE GRATUITĂ

Pentru orice comandă de minim 150 lei oferim transport gratuit, plus cărți bonus și suplimente.

  • Abonați-vă la newsletter și primiți un voucher de reducere și beneficiați de discounturi suplimentare.
  • Fiți cu ochii pe site-ul nostru! Ocazional lansăm promoții limitate neanunțate și zilnic avem Happy Hour.
  • În plus, o ofertă specială permanentă cu adevărat unică: la 3 cărți cumpărate, pe a patra o primiți gratis, indiferent de cuantumul comenzii!

Produse similare

Reduceri!
Închide

Nopţile lui Cioran

17,85 lei 14,10 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Celălalt Arghezi

21,00 lei 17,10 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Sfinte firi vizionare

21,00 lei 16,20 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Aproximaţii

17,85 lei 14,10 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Retorica Parodiei

18,90 lei 15,00 lei
Adaugă în coș
Reduceri!
Închide

Poetica romanului interbelic

29,40 lei 22,20 lei
Adaugă în coș

Cultura Chineză
Teatru
Roman Fiction
Reviste de cultură
Religie & Spiritualitate
Publicistică & Eseuri
Psihologie & Psihanaliză
Proză scurtă
Poesis
Opere fundamentale
Jurnal & Corespondență & Memorii
Istorie, teorie și critică literară
Istorie & Documente & Politică
Istoria mentalităților

Editura Ideea Europeană funcționează sub auspiciile Fundației Culturale Ideea Europeană. Misiunea noastră este promovarea valorilor culturale românești în context european.

O.P. 22, C.P. 113 - Sector 1, Bucureşti
Tel./fax: (+4)021-212.56.92
Email: office@ideeaeuropeana.ro
Articole recente
  • Lansare-100-de-fotbalisti-legendari
    Lansare de carte „100 de Fotbaliști Legendari” de Bogdan Socol
    15 decembrie 2022
  • reprez-2-Romania-si-civilizatia-romaneasca-in-Israel-comunicat
    România și civilizația românească în Israel – „Anul cărții în Limba Română în Israel”
    28 octombrie 2022
Informații utile
  • Despre noi
  • Comenzi și plată
  • Transport și livrare
  • Confidențialitate
  • Condiţii de utilizare
  • Contact
Legături
  • Blog
  • Revista Contemporanul
  • Proiectele noastre
  • Revista Punctul Critic
  • Editura Europress Group
  • ANPC
Cărțile noastre
  • Autori
  • Noutăți
  • Oferte speciale
  • Edituri
  • Colecții
  • Catalog - Distribuție
IDEEA EUROPEANĂ 2021 crafted by Webgraphic.ro & SEOKafe.
Viziteaza site-ul Editura Ideea Europeana pe ShopMania
  • Meniu
  • Colecții
  • Biblioteca Ideea Europeană
  • Biblioteca de filosofie
  • Istorii
    • Istoria mentalităților
    • Istorie & Politică
    • Istorie, teorie și critică literară
  • Cărți pentru copii
  • Cultura chineză
  • Dezvoltare personală & Practic
  • Dicționare & Enciclopedii
  • Ediții bilingve
  • Jurnale, corespondență și memorii
  • Opere fundamentale
  • Poesis
  • Proză scurtă
  • Psihologie & Psihanaliză
  • Publicistică & Eseuri
  • Religie & Spiritualitate
  • Reviste de cultură
  • Roman Fiction
  • Teatru
  • Autori
  • Librăria Ideea Europeană
  • eBooks
  • Informații
  • Blog
  • Contact
  • Contul meu
Coș de cumpărături
închide

Intră în cont

închide

Ați uitat parola?
Sau intră cu
Facebook
Google

No account yet?

Creează un cont
Sidebar

Utilizăm cookies pentru a vă putea oferi o experiență de navigare optimă. Puteți afla mai multe despre fișierele de tip cookies folosite sau le puteți dezactiva în setări.

Librăria online Ideea Europeană
Dezvoltat de  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.