Punctul Critic nr. 1-2 (31-32) 2020. Trianon remember. Coronavirusul, inamicul public numărul 1

Punctul critic nr. 1-2 (31-32) 2020
Trianon remember ♦ Coronavirusul, inamicul public numărul 1

La 100 de ani de la redefinirea ordinii lumii în urma „Marelui Război” ce a marcat începutul secolului al XX-lea, întreaga planetă se află în vâltoarea unei crize mondiale complexe, generată de o stranie pandemie, denumită drept „pandemia de COVID-19”. Cadrul instituțional și stabilitatea actualei rânduieli a lumii par a fi zdruncinate din temelii, prefigurând o nouă redefinire a ordinii mondiale pentru proaspătul secol al XXI-lea. În acest context tulbure, experiențele și învățămintele istoriei se dovedesc a fi mai prețioase ca niciodată. Astfel, o analiză a moștenirii Trianonului trebuie să conducă la o reiterată deslușire și asumare a semnificației acelui moment pentru toți, și pentru cei mari și pentru cei mici. Este evident pentru orice om onest că Trianonul se lasă descifrat numai dacă este plasat în contextul altor evenimente generatoare de structuri durabile, tratatele de pace fiind exprimarea codificată a acelor evenimente. Pe de altă parte, este evident că un asemenea eveniment și expresia lui codificată se propagă în timp prin atitudini, manifestări, decizii datorate actorilor contemporani, adică urmașilor. Un Trianon neasumat postum de Franța, Marea Britanie sau de America zilelor noastre, adică de puterile care au contribuit decisiv la configurarea trianonică a Europei, și-ar pierde în conștiința postumă pregnanța de mare eveniment al istoriei universale, ceea ce, evident, ar ridica problema coerenței istoriei și cumva chestiunea responsabilității în fața istoriei. Ar însemna că ceea ce ieri a fost perceput de marii actori ai Europei și ai lumii ca mare eveniment să treacă, prin capriciul memoriei și prin jocul de interese mici, în categoria evenimentelor irelevante. Să fie posibilă o asemenea fractură a memoriei și deci a moștenirii istorice de la o epocă la alta? Ar fi totuna cu o trădare a marilor vocații și a istoriei însăși ca dinamism și ca memorie colectivă.

Editorial
♦ De la Trianon la COVID‑19, pe cărările istoriei încercând să înțelegem provocările prezentului și perspectivele viitorului (Mihai‑Bogdan Marian) – 5

Dosar: Trianon Remember
♦ Trianonul în „conștiința geopolitică” a Europei (Ilie Bădescu) – 25
♦ Ordinea internațională a sistemului versaillez (Adrian Pop) – 43
♦ Tratatul de pace de la Trianon – adevăruri și învățăminte în lumina istoriei (Enache Tușa) – 53
♦ Conferința de Pace de la Paris: majorități, minorități și iluzia coexistenței pașnice (Sebastian Simion) – 71
♦ Considerații recurente despre prăbușirea Imperiului. Habsburgic și criza UE (Cristi Pantelimon) – 85
♦ Năzuințe împlinite și speranțe spulberate în Trianonul de acum un veac (Vasile Pasailă) – 96
♦ Ion. I.C. Brătianu, discurs istoric în Parlamentul României Unite (Ion Calafeteanu) – 104
♦ „Miracolul de pe Vistula” – 100 de ani de la Războiul Polono‑Sovietic (Ion Constantin) – 115
♦ Prietenia nu are culoare politică (Ovidiu Marian) – 125

Dosar: Coronavirusul, inamicul public numărul 1
♦ Starea de excepție „virală” sau recursul la o altă paradigmă de guvernare (Mihai Milca) – 131
♦ Reflecții și refracții în vremuri de pandemie (Bogdan M. Popescu) – 142
♦ Schimbări ce se prefigurează în lumea post‑COVID‑19 (Andrei Marga) – 150
♦ Șansa României într‑un timp al turbulențelor (Petre Roman) – 155
♦ Post‑pandemie și schimbare socială (Sorin Mitulescu) – 164

Fondul și forma
♦ Evoluție sau involuție decizională 2016‑aprilie 2020 – Analiză diagnostic a profilului societății parlamentare românești și a mentalului socio‑politic din ultima perioadă (Dacian Vasincu) – 177
♦ De la selecție la contraselecție în societatea românească (Gabriel Dolinschi) – 188
♦ Sociologia în societate – întrebuințări în jurnalismul autohton (Marian V. Năstase) –     201

Jurnalismul ca mod de a fi
♦ Protecția ziariștilor aflați în zone de conflict (Irina Moroianu Zlătescu) – 217
♦ Lupta corespondenților de război pentru dreptul la o informare corectă (Andrei Nicolae, Georgiana Andreea Nicolae) – 225

Conexiuni eurocomunitare
♦ Locul informației în managementul pentru securitate (Ion‑Sorin Moldovan) – 237
♦ Rolul controlului de tutelă administrativă asupra sistemului administrației publice (Ionuț‑Bogdan Berceanu) – 245

Eveniment
♦ Accesul la justiție (Alexandra Bucur‑Ioan) – 261

In Memoriam
♦ Valentin Mureșan (1950‑2020) [Prof. Em. Stoica Gheorghe (Lencan)] – 265

Vă dorim lectură placută!

Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)

Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Co-editor: Fundația “Platon Pardău”

Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@punctulcritic.ro