Punctul critic nr. 1-2/2023 (43-44)
Dosar 1: Consacrarea constituțională a Marii Uniri
Dosar 2: Uniunea Europeană – noi imperative și metamorfoze
Întreaga perioadă modernă se asociază cu efervescența națională ce a cuprins mapamondul și care, împletindu-se și cu ceea ce a însemnat „revoluția industrială”, a generat mișcări și acțiuni de anvergură planetară care mai departe au determinat modificări structurale, de profunzime, în planul organizării sociopolitice a popoarelor, dar și în cel al sistemului de relații internaționale. Acum un secol, prin Constituția din 1923, după un parcurs extrem de anevoios și la finele unui război mondial ce le-a cerut tributul de sânge, românii își afirmau suveranitatea asupra teritoriului lor național, iar aceasta le era recunoscută în plan internațional. Astăzi, Constituția României, descendentă cel puțin în teorie ca vocație și misiune a celei de atunci, ar trebui să garanteze și pe mai departe suveranitatea și independența națiunii române în teritoriul său național. În practică însă observăm că națiunea română este peste tot și nicăieri, iar constituția țării a devenit un document tot mai des contestat sub aspectul puterii sale de reglementare atunci când i se opun decizii ale unor instanțe internaționale sau foruri supranaționale populate cu funcționari numiți prin diferite mecanisme birocratice, și nu aleși prin vot democratic. Și acum, la fel ca și în trecut, nu este vorba despre o manifestare singulară, caracteristică numai societății românești, ci este vorba despre spiritul vremurilor pe care le trăim. Este o realitate care se propagă cu un soi de furie peste întreg mapamondul, în paradigmă postnațională și trans-umanistă, generând reacții pe măsură din partea acelora cărora încă nu li s-a erodat întru-totul conștiința națională. Nu întâmplător vorbim astăzi aproape zilnic despre resetarea ordinii mondiale, cum nu dintr-o întâmplare deja ne putem considera veterani ai unei succesiuni de crize ce nu lasă să i se întrevadă sfârșitul deocamdată și din care nu lipsește nici de această dată războiul, toate acestea săpând adânc și consecvent la temelia familiei, a națiunilor și identităților naționale și a societăților statale create în modernitate. Din această perspectivă, constituționalismul postmodern pare a se defini din start ca unul postnațional.
Vă dorim lectură plăcută!
Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)
Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]
Recenzii
Nu există recenzii până acum.