Punctul critic nr. 3 (25) 2018:
Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural
Multiculturalismul se înfăptuiește pe calea și cu pretextul luptei pentru cultura națională. Statul român sprijină, deoarece este un stat democratic, afirmarea și conservarea identităților etnice ale minoritățilo și bine face. Dar mai trebuie făcut ceva. Trebuie ca, prin toate mijloacele, pe toate căile, Statul român să împiedice orice acțiune secesionistă, de izolare lingvistică, socială și culturală. Statul român nu poate fi un stat sinucigaș, presupunând că așa va fi un stat mai democratic decât alte state. Secesiunea, ieșită deja în public, alimentată de forțe care au propriile interese, nu poate fi luată în seamă sub nici o formă. Calea respingerii acestei inițiative este simplă – respectarea Constituției în spiritul și litera sa, aplicarea strictă a legii și respectarea și garantarea cu hotărâre a tuturor drepturilor cetățenești ale tuturor cetățenilor săi. Aceasta include și sprijinirea culturii naționale a minorităților, dar și evitarea folosirii multiculturalității ca mijloc de realizare a secesiunilor. În același timp și cu aceeași hotărâre, Statul trebuie să sprijine și să garanteze interesele majorității, cu o atenție deosebită pentru cultura națională a majorității. Este cel mai serios motiv pentru care acest Stat se denumește Stat român și nu altcumva.
Editorial
♦ Eugen Uricaru, Cum ne deschide ochii doamna Angela Merkel – p. 5
Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural
♦ Cristi Pantelimon, Sensuri ascunse ale multiculturalismului – p. 11
♦ Vasile Simileanu, Matrici civilizaţionale şi multiculturalism – p. 19
♦ Gheorghe Schwartz, Relaţia dintre cultura naţională şi multiculturalitate – p. 46
♦ Victor Neumann, Naţiunea multiculturală. O perspectivă asupra identităţii României – p. 59
♦ Neagu Udroiu, Cultura – substratul identităţii şi demnităţii naţionale. Cazul finlandez – p. 72
♦ Sorin Mitulescu, Școala românească și multiculturalismul. Pe marginea unui proiect internațional și a unui punct de vedere – p. 81
♦ Alexandra Bucur, Condiția de străin în contextul multiculturalismului – p. 94
♦ Dacian Vasincu, Noi practici de consum social şi cultural în România. Emergenţa Hipster – p. 100
♦ Eugen Gasnaș, Brexit‑ul și consecințele sale lingvistice – p. 108
Centenarul Marii Uniri
♦ Nicolae Mareş, Regina Maria a României – diplomat desăvârşit în serviciul cauzei naţionale – p. 117
♦ Vasile Pasailă, Cultura – factor de consolidare și modernizare a României întregite după 1918 – p. 123
♦ Dan Banciu, Problematica României întregite în dezbaterile organizate de Institutul Social Român (1921‑1923) – p. 133
♦ Titus Vîjeu, Alma Mater Clusiensis – p. 150
Identităţi naţionale şi grupuri etnice
♦ Irina Moroianu Zlătescu, Stadiul reglementării actuale pe plan internațional a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale – p. 159
♦ Enache Tuşa, O analiză a legislației minorităților integrate în România în baza prevederilor tratatelor internaționale (1919‑1920) – p. 167
♦ Sebastian Simion, Minoritățile naționale din România. Diversitate și forme de reprezentare – 185
Conexiuni euro-comunitare şi nord-atlantice
♦ Ion M. Anghel, Integrarea europeană (virtuți și semne de întrebare) – p. 209
♦ Vasile Chira, George Țical, Securitatea și globalizarea – p. 223
♦ Mihai‑Bogdan Marian, Între strânsoarea Leviathanului și ascensiunea Behemothului – p. 248
Fondul şi forma
♦ Angela Banciu, Paradigma normativă şi exercitarea puterii în timpul regimului comunist din România – p. 267
♦ Andrei Milca, Publicaţiile pentru copii şi tineret din România comunistă. Divertisment şi propagandă între 1947 şi 1989 – p. 290
Permanenta actualitate a clasicilor
♦ Ioan Alexandru Florea, Trei gânditori, o singură istorie. Similitudini şi deosebiri – p. 307
♦ Gheorghe Stoica Lencan, Antonio Gramsci în gândirea politică internaţională – p. 323
Lumea cărţilor
♦ Enache Tuşa: Ion Calafeteanu, Gheorghe Sbârnă, Tratatele de Pace ale României 1919‑1920, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2017 – p. 331
♦ Luminița Iordache, Mihai‑Bogdan Marian, „Avatarurile globalizării”, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2018 – p. 337
♦ Petru Emil Stanciu: Titus Vîjeu, Florin Mihăilescu sau Imaginea imaginii de film, Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2017 – p. 344
Eveniment
♦ Irina Airinei, Dublă sărbătoare – p. 353
♦ Alexandra Bucur, Conferinţa Internaţională. Eficiența normelor legale – ediția a 7‑a – p. 356
În memoriam
♦ Nicolae Mareș, Ion Dodu Bălan – p. 361
Vă dorim lectură placută!
Ediția Digitală Punctul Critic
Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com
Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Co-editor: Fundația “Platon Pardău”
Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@punctulcritic.ro
Recenzii
Nu există încă recenzii.