Punctul critic nr. 3 / 2018: Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Punctul critic nr. 3 (25) 2018:
Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural

Multiculturalismul se înfăptuiește pe calea și cu pretextul luptei pentru cultura națională. Statul român spriji­nă, deoarece este un stat democratic, afirmarea și conservarea identităților etnice ale minoritățilo și bine face. Dar mai trebuie făcut ceva. Trebu­ie ca, prin toate mijloacele, pe toate căile, Statul român să împiedice ori­ce acțiune secesionistă, de izolare lingvistică, socială și culturală. Statul român nu poate fi un stat sinucigaș, presupunând că așa va fi un stat mai democratic decât alte state. Secesiu­nea, ieșită deja în public, alimentată de forțe care au propriile interese, nu poate fi luată în seamă sub nici o for­mă. Calea respingerii acestei inițiative este simplă – respectarea Constituției în spiritul și litera sa, aplicarea stric­tă a legii și respectarea și garanta­rea cu hotărâre a tuturor drepturilor cetățenești ale tuturor cetățenilor săi. Aceasta include și sprijinirea culturii naționale a minorităților, dar și evita­rea folosirii multiculturalității ca mijloc de realizare a secesiunilor. În același timp și cu aceeași hotărâre, Statul tre­buie să sprijine și să garanteze intere­sele majorității, cu o atenție deosebită pentru cultura națională a majorității. Este cel mai serios motiv pentru care acest Stat se denumește Stat român și nu altcumva.

Editorial
♦ Eugen Uricaru, Cum ne deschide ochii doamna Angela Merkel – p. 5

Cultură naţională, multiculturalism şi dialog intercultural
♦ Cristi Pantelimon, Sensuri ascunse ale multiculturalismului  – p. 11
♦ Vasile Simileanu, Matrici civilizaţionale şi multiculturalism – p. 19
♦ Gheorghe Schwartz, Relaţia dintre cultura naţională şi multiculturalitate – p. 46
♦ Victor Neumann, Naţiunea multiculturală. O perspectivă asupra identităţii României – p. 59
♦ Neagu Udroiu, Cultura – substratul identităţii şi demnităţii naţionale. Cazul finlandez – p. 72
♦ Sorin Mitulescu, Școala românească și multiculturalismul. Pe marginea unui proiect internațional și a unui punct de vedere – p. 81
♦ Alexandra Bucur, Condiția de străin în contextul multiculturalismului – p. 94
♦ Dacian Vasincu, Noi practici de consum social şi cultural în România. Emergenţa Hipster – p. 100
♦ Eugen Gasnaș, Brexit‑ul și consecințele sale lingvistice – p. 108

Centenarul Marii Uniri
♦ Nicolae Mareş, Regina Maria a României – diplomat desăvârşit în serviciul cauzei naţionale  – p. 117
♦ Vasile Pasailă, Cultura – factor de consolidare și modernizare a României întregite după 1918 – p. 123
♦ Dan Banciu, Problematica României întregite în dezbaterile organizate de Institutul Social Român (1921‑1923) – p. 133
♦ Titus Vîjeu, Alma Mater Clusiensis – p. 150

Identităţi naţionale şi grupuri etnice
♦ Irina Moroianu Zlătescu, Stadiul reglementării actuale pe plan internațional a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale – p. 159
♦ Enache Tuşa, O analiză a legislației minorităților integrate în România în baza prevederilor tratatelor internaționale (1919‑1920) – p. 167
♦ Sebastian Simion, Minoritățile naționale din România. Diversitate și forme de reprezentare – 185

Conexiuni euro-comunitare şi nord-atlantice
♦ Ion M. Anghel, Integrarea europeană (virtuți și semne de întrebare) – p. 209
♦ Vasile Chira, George Țical, Securitatea și globalizarea – p. 223
♦ Mihai‑Bogdan Marian, Între strânsoarea Leviathanului și ascensiunea Behemothului – p. 248

Fondul şi forma
♦ Angela Banciu, Paradigma normativă şi exercitarea puterii în timpul regimului comunist din România – p. 267
♦ Andrei Milca, Publicaţiile pentru copii şi tineret din România comunistă. Divertisment şi propagandă între 1947 şi 1989 – p. 290

Permanenta actualitate a clasicilor
♦ Ioan Alexandru Florea, Trei gânditori, o singură istorie. Similitudini şi deosebiri – p. 307
♦ Gheorghe Stoica Lencan, Antonio Gramsci în gândirea politică internaţională – p. 323

Lumea cărţilor
♦ Enache Tuşa: Ion Calafeteanu, Gheorghe Sbârnă, Tratatele de Pace ale României 1919‑1920, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2017 – p. 331
♦ Luminița Iordache, Mihai‑Bogdan Marian, „Avatarurile globalizării”, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2018  – p. 337
♦ Petru Emil Stanciu: Titus Vîjeu, Florin Mihăilescu sau Imaginea imaginii de film, Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2017 – p. 344

Eveniment
♦ Irina Airinei, Dublă sărbătoare – p. 353
♦ Alexandra Bucur, Conferinţa Internaţională. Eficiența normelor legale –  ediția a 7‑a – p. 356

În memoriam
♦ Nicolae Mareș, Ion Dodu Bălan – p. 361

Vă dorim lectură placută!

Ediția Digitală Punctul Critic

Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com

Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Co-editor: Fundația “Platon Pardău”

Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@punctulcritic.ro