Volumul cuprinde, în cea mai mare parte, acte originale din depozitele arhivistice naţionale de la Bucureşti, Iaşi şi Suceava, de importanţă fundamentală pentru o cunoaştere adecvată a istoriei moderne moldoveneşti din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Îl aduce, pentru prima dată, în circuitul istoriografic totalitatea izvoarelor istorice referitoare la eforturile continue ale cancelariei moldoveneşti şi ale instituţiilor administraţiei locale pentru reformarea structurilor teritoriale ale ţării, impusă chiar de raptul teritorial din 1812, când o parte din unele ţinuturile moldoveneşti au trecut în componenţa guberniei Basarabiei din Imperiul rus. Documentele din volum ilustrează întregul demers moldav pentru reducerea numărului ținuturilor de la 16 la 13 şi chiar la 10, cu toate fluctuaţiile teritoriale şi cu întreaga gamă de dificultăţi pentru restructurarea ocoalelor.
„Introducere
Organizarea teritorială a Principatului Moldovei din prima jumătate a secolului al XIX-lea n-a constituit un subiect care să fie în atenția reprezentanților elitei politice românești din acea vreme, interesate doar de apărarea propriilor privilegii, dar nu a intrat nici în vizorul autorilor proiectelor de reformare a țării propuse de reprezentanții moldoveni curților marilor puteri. Aceștia din urmă aveau în vedere, în primul rând, schimbarea regimului politic și o nouă poziționare a Moldovei în cadrul Problemei Orientale, lucru care se putea concretiza numai prin înlăturarea dominației otomane sau a limitării acesteia și revenirea la domniile pământene. Regulamentul organic, prima constituție a Principatului, elaborată, aprobată și pusă în aplicare de către generalul P.D. Kiselev, subliniază pentru prima dată în mod expres necesitatea reorganizării teritoriale. El înscrie, însă, o prevedere referitoare la necesitatea punerii în aplicare a principiului separării puterii administrative de cea judecătorească, principiu fundamental al deschiderii drumului spre modernizarea țării.”
Recenzii
Nu există recenzii până acum.