Lucrarea oglindeşte experienţa autorului ca profesor de literaturi populare romanice la Universitatea din Köln şi pune în discuţie problema apartenenţei folclorului nostru la zona sud-est europeană sau la cea romanică. El porneşte de la faptul că în studiile europene, folclorul nostru nu e văzut ca aparţinând zonei romanice, ci celei
sud-est europene, şi pune întrebarea de principiu dacă folclorul unei naţiuni poate aparţine altei zone culturale decât celei căreia îi aparţine limba prin care e vehiculat. În ceea ce priveşte limba română, nu se mai îndoieşte nimeni de faptul că ea aparţine familiei limbilor romanice. Poate, atunci, folclorul nostru să aparţină zonei sud-est europene? Aceasta e tema pe care o discută diferitele capitole ale lucrării.
Fără a pune sub semnul întrebării relaţiile folclorului românesc cu cel sud-est european, datorate elementelor de substrat sau istoriei comune a popoarelor acestei regiuni, autorul îşi exprimă convingerea că acestea nu pot anula procentul de latinitate moştenit în folclorul românesc, după cum nici asemănările dintre limba română şi limbile balcanice (vezi „lingvistica balcanică”) nu alterează caracterul latin al celei dintâi.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.