Revista Punctul Critic nr. 1-3 / 2025: Suveranitate Versus Suveranism ♦ Imperativul categoric al drepturilor omului ♦ România 2025 – Oportunități și vulnerabilități

Revista Punctul Critic nr. 1-3 / 2025
Suveranitate Versus Suveranism
Imperativul categoric al drepturilor omului
România 2025 – Oportunități și vulnerabilități

O perspectivă comprehensivă și care să nu recurgă la apriorice false identificări, având ca punct focalizant principiul suveranității, nu se poate sustrage de la necesitatea asumării conjuncției dintre istorie și politică, dintre reflecțiile teoretice și refracțiile acestora în alchimia fenomenelor sociale în care comunitățile umane, națiunile, masele, statele ocupă avanscena spectacolului istoric. Reevaluarea conceptului de suveranitate poate părea multora dacă nu necondiționat necesară, inevitabilă, cel puțin demnă de luat în seamă, în condițiile în care transferul de suveranitate de la stat – ca subiect de drept internațional – către diverse organisme și suprastructuri ad-hoc multi sau supranaționale a devenit un fapt curent. Iar suveranitatea statelor a cunoscut limitări, partajări considerate mai mult sau mai puțin legitime și avuabile.

În acest sens, luând ca reper continentul european, observăm că nici Uniunea Europeană nu poate accede la o suveranitate proprie similară unui Imperiu ce se ignoră, nici ca Stat federal european, nici ca imitative „State Unite” (ale Europei). Proiectul inițial al unei Europe unite a suferit nenumărate modificări, amendamente și deviații. Iar construcția (neîncheiată) mereu perfectibilă a Uniunii este departe de a fi devenit purtătoarea unei suveranități pe care doar statele membre o puteau pretinde și care transferată organismului comun european comporta ca atare un viciu constitutiv, congenital. Or diminuarea suveranității statelor Europei nu conferă unei suveranități dezirabile, închipuite, himerice a Uniunii Europene decât o sumă de neputințe, limitări, datorate unui efort van de hiperbolizare a „virtuților” prescrise ale subsidiarității statelor ca atare în angrenajul Uniunii. Astfel, chiar dacă proiectul european inițial a suferit de-a lungul anilor completări și mutații, Europa ca formulă comunitară geopolitică particulară se află astăzi în situația în care nu este și nici nu poate fi eboșa unei republici universale și nici o construcție confederativă care să-și revendice o organicitate imaginară.

Sumar

Editorial
Fețele războiului la Dunărea de Jos de‑a lungul timpului (Mihai‑Bogdan Marian)  / 5

Dosar 1: Războaiele de după Războiul Rece
Despre Războiul Rece nimic de bine (George Apostoiu) / 25
„Vin vechi în sticle noi”. Războaiele contemporane între realitatea concretă (acțiune umană specifică) și realitatea social construită (concepte, teorii, strategii, modelare și simulare) (Prof. univ. dr. hab. Constantin Hlihor, Conf. univ. dr. Mihail‑Andi Băncilă) / 32
„Principiul dominoului” în geopolitica post‑Război Rece (Vasile Simileanu) / 60
Prețul securității: „eliminările selective” între drept și necesitate (Sebastian Simion) / 83
O realitate în războaiele din Orientul Mijlociu și Africa: milițiile și mercenarii (Ioan Alexandru Florea) / 93

Dosar 2: România și Uniunea Europeană: angoase și euforii neverosimile în vremuri de criză
Sunt românii de azi un popor nemulțumit de propriile instituții? (Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu) / 103
Divizia de Populație ONU, iulie 2024 România – 16 milioane de locuitori în anul 2050  (Prof. Univ. Dr. Vasile Ghețău) / 113
Demoralizarea individuală și colectivă (Prof. Univ. Dr. Septimiu Chelcea) / 131
Alegeri în context suveranist (Cristi Pantelimon) / 137
Buna guvernare la nivelul orașelor (Prof. Univ. Dr. Irina Moroianu Zlătescu) / 143
UE: bilanț controversat la 15 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (Dr. Viorel Tomescu) / 152

Fondul și forma
Ordinea societală – o perspectivă logică (Emil Dinga) / 169
Toxicitatea aroganței (Prof. Univ. Dr. Septimiu Chelcea) / 182

Confluențe
Bienala Internațională de Artă Contemporană din Dürres, o reflecție între două civilizații: cea umană și cea virtuală a ​inteligenței artificiale – Interviu cu Oltsen Gripshi (Dr. Ioana Cristea Drăgulin) / 189
Centenarul Eugen Barbu. Studiu de caz (Andrei Milca) / 197

Restituiri
Relațiile statelor din spațiul central‑european în atenția istoricului Nicolae Iorga (Nicolae Mareș) / 221
File din Istoria Dreptului Comparat în România (Prof. Univ. Dr. Irina Moroianu Zlătescu) / 257

Lumea cărților
„Regimuri politice totalitare și autoritare. Italia și Europa Orientală în perioada interbelică”, Dan Mihalache și Sabin Drăgulin (coordonatori), Ed. Curtea Veche Publishing, București, 2024 (recenzie) (Lucian Rotariu) / 291
„Naționalismul și extremismul politic de dreapta. Avataruri, mutații, rătăciri”, Sabin Drăgulin și Mihai Milca, Ed. Pro Universitaria, București, 2024 (recenzie) (Gabriela Varia) /296
„Panorama postcomunismului în Republica Moldova” (2 volume), Liliana Corobca (coordonator), Editura Institutului Cultural Român, București, 2024 (recenzie) (Sorin Mitulescu) / 299

Eveniment
Conferințe științifice dedicate Drepturilor Omului și Organizației Națiunilor Unite – 2024 (Alina Raluca Sarchisian) / 305
Universitatea Internațională de la Cheia 2024: Protecția personalității în era digitală (Alina Raluca Sarchisian) / 310

In memoriam
Prof. univ. dr. Ioan Drăgan – In memoriam – (Sorin Mitulescu) / 315

Vă dorim lectură plăcută!

Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)
Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană

Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]