Istoria Antisemitismului din România. Pogromurile de la Dorohoi, București și Iași

În 1934, șapte ani înainte de izbucnirea evenimentelor sângeroase de la Iași, scriitorul Mihail Sebastian a avut premoniția unui pogrom generalizat care îi amenința nu numai propria-i viață, amenințarea plana asupra întregii evreimi române. Premoniția aceasta îngrozitoare venea din direcția unui profesor creștin adorat de Sebastian și care îi era prieten: Nae Ionescu! Povestea e cunoscută. Mihail Sebastian lucra la Cuvântul, gazeta al cărui propietar și prim-editorialist era Nae Ionescu. Sebastian i-a solicitat acestuia să scrie o prefață la romanul său „De doua mii de ani”, un tablou impresionant al vieții evreiești în anii interbelici.
Prefața lui Nae Ionescu nu a fost singura prevestire rea pentru ceea ce urma sa se întâmple cu neamul Hechter-ilor din România, care număra circa 800.000 de suflete. Ce ar fi putut să facă evreii? „Să fugă, să moară, să se sinucidă sau să se boteze;… colectiv, nu exista decât o cale, așteptarea, supunerea, la destin”.
Din păcate, această soluție defetistă a fost aleasă de evreimea-română. A „așteptat”, în timp ce România aluneca încet, dar tot mai adânc, în conul de umbră al naționalismului extremist.
Am evocat intenționat această poveste cu Mihail Sebastian la începutul acestei lucrări despre cele trei mari pogromuri care au îndoliat profund evreimea-română și se va vedea de ce.
Relatând evenimentele, cartea respectă adevarul istoric dezvăluind cum a izbucnit pogromul și dacă a existat un ordin de sus de masacrare a evreilor.

O carte ALTFEL!