Ionesco (eBook)

Un demers hermeneutic grav, efectuat în profunzimile operei ionesciene, şi demonstrând cu asupra de măsura că „În prima piesa a lui Ionesco, Englezeşte fără profesor, comunicarea este repetitivă şi alienantă. Recurenţa clişeelor limbii de lemn burgheze este efectul (cauza) unei existenţe osificate. Alienarea începe prin a fi paşnică şi sfârşeşte în agresiune.

La început, bătrânii soţi Smith se afundă în banalitatea comunicării. Tinerii soţi Martin fac la fel, potrivit psihologiei vârstei lor. Primii au o înţelepciune senilă. Ultimii, o vitalitate copilărească. Pe parcurs (in)comunicarea se adânceşte, cuvintele îşi îndepărtează tot mai mult sensurile, până la a le abandona ori livra unei anamneze enunciative. Sensul, părând genetic absent, îşi caută identitatea ontologica fictivă, într-o derivă totală.

Noile contexte generate de un astfel de tip de enunţare creează spaţii retorice ale (in)comunicării, inabitual proliferante, sfârşind adesea, cum s-a observat, într-un joc de-a masacrul logocratic, rupt de comandamentele – instantele – enunţării. Personajele rostesc replicile automat, într-un ritm tot mai accentuat”.