Corpul ca oglindă a lumii

Divorţul de corp şi de spirit este, oare, caracteristic gândirii actuale? O revoltă împotriva ordinii biologice pare să infiltreze surd concepţia pe care o avem despre lume. Autorii atentatelor sinucigaşe par să-şi regăsească fascinaţia pentru distrugerea unor scriitori ca Mishima, Pasolini sau Foucault. A te elibera de corp pentru a stabili o uniune – mistică? – între suflet şi cosmos, a-ţi afirma atotputernicia spiritului ar constitui numitorul comun al comportamentelor pe care gândirea actuală pare să le admită în unanimitate. Noul misoginism care, în numele feminismului, repudiază maternitatea, participă, oare, în unele privinţe la aceste mişcări? Această carte, născută dintr-o privire competentă a unui psihanalist – femeie şi nu medic (ea a obţinut, între altele, o diplomă din partea Institutului de Studii Politice din Paris) – asupra societăţii noastre, repezintă o analiză fără concesii, nici compromisuri făcute mecanismelor, pe cât de stranii, pe atât de violente, care apar în lumea contemporană.