Punctul critic nr. 1-2/2023 (43-44)
Dosar 1: Consacrarea constituțională a Marii Uniri
Dosar 2: Uniunea Europeană – noi imperative și metamorfoze
Întreaga perioadă modernă se asociază cu efervescența națională ce a cuprins mapamondul și care, împletindu-se și cu ceea ce a însemnat „revoluția industrială”, a generat mișcări și acțiuni de anvergură planetară care mai departe au determinat modificări structurale, de profunzime, în planul organizării sociopolitice a popoarelor, dar și în cel al sistemului de relații internaționale. Acum un secol, prin Constituția din 1923, după un parcurs extrem de anevoios și la finele unui război mondial ce le-a cerut tributul de sânge, românii își afirmau suveranitatea asupra teritoriului lor național, iar aceasta le era recunoscută în plan internațional. Astăzi, Constituția României, descendentă cel puțin în teorie ca vocație și misiune a celei de atunci, ar trebui să garanteze și pe mai departe suveranitatea și independența națiunii române în teritoriul său național. În practică însă observăm că națiunea română este peste tot și nicăieri, iar constituția țării a devenit un document tot mai des contestat sub aspectul puterii sale de reglementare atunci când i se opun decizii ale unor instanțe internaționale sau foruri supranaționale populate cu funcționari numiți prin diferite mecanisme birocratice, și nu aleși prin vot democratic. Și acum, la fel ca și în trecut, nu este vorba despre o manifestare singulară, caracteristică numai societății românești, ci este vorba despre spiritul vremurilor pe care le trăim. Este o realitate care se propagă cu un soi de furie peste întreg mapamondul, în paradigmă postnațională și trans-umanistă, generând reacții pe măsură din partea acelora cărora încă nu li s-a erodat întru-totul conștiința națională. Nu întâmplător vorbim astăzi aproape zilnic despre resetarea ordinii mondiale, cum nu dintr-o întâmplare deja ne putem considera veterani ai unei succesiuni de crize ce nu lasă să i se întrevadă sfârșitul deocamdată și din care nu lipsește nici de această dată războiul, toate acestea săpând adânc și consecvent la temelia familiei, a națiunilor și identităților naționale și a societăților statale create în modernitate. Din această perspectivă, constituționalismul postmodern pare a se defini din start ca unul postnațional.
Sumar
I. Editorial
• Mihai-Bogdan Marian – Constituționalismul și dilemele sale la un secol de la prima Constituție a României Întregite
II. Dosar 1: Consacrarea constituțională a Marii Uniri
• Angela Banciu – Arc aniversar peste timp: Constituția din 1923 și învățămintele ei la 100 de ani de la elaborare și promulgare
• Irina Moroianu Zlătescu – Dezvoltarea constituțională a României
• Vasile Pasailă – Contextul internațional al adoptării Constituției din martie 1923
• Florian Tănăsescu, Nicolae Tănăsescu – Demersuri pentru accelerarea uniformizării instituțional-administrative și unificării administrative în România Reîntregită (1918-1938)
• Gheorghe Sbârnă – Proiectul Constituției din martie 1923 în dezbaterea Corpurilor Legiuitoare
• Gabriel Dolinschi – Reformă și consolidare statală sub presiunea urgențelor
• Iulian Stănescu – O constituție pentru România modernă
III. Dosar 2: Uniunea Europeană – noi imperative și metamorfoze
• Adrian Pop – Capacitatea de actor a Uniunii Europene – condiție prealabilă a autonomiei sale strategice
• Ioan Alexandru – The flaws of cyberdemocracy. European Union contribution to individual privacy in the Digital Age
• Enache Tușa – Evoluția Politicilor Agricole Comune în România înainte și după accederea în Uniunea Europeană
• Irina Moroianu Zlătescu – Președinția suedeză la Consiliul Uniunii Europene
IV. Impactul realității
• George Apostoiu – Privind spre viitor de pe ruinele păcii
• Alina-Raluca Sarchisian – Dobândirea cetățeniei române ca efect al adopției (studiu de caz)
• Ovidiu Marian – Agricultura și alimentația
V. Fondul și forma
• Septimiu Chelcea – Personalitatea machiavelică
• Sorin Mitulescu – Tranziție, reformă, postcomunism (Pe marginea Panoramei postcomunismului)
VI. Panteonul diplomației românești
• Nicolae Mareș – Radu Scarlat Arion – un diplomat de elită în spațiul elen
• Mihai Milca – Vivat, Crescat, Floreat! (Omagiu adus profesorului și diplomatului Ion M. Anghel la împlinirea vârstei de 95 de ani)
VII. Permanenta actualitate a clasicilor
• Codruța Elena Mihailovici – Anul Dimitrie Cantemir. În căutarea moștenirii culturale a marelui cărturar
• Vasile Pasailă – Dimitrie Cantemir sau drumul european spre modernitate
VIII. Confluențe
• Septimiu Chelcea – Invidia offline și online
• Iulian Mitran – Ambiguitatea etnică și identitară
IX. Priorități pe agenda internațională
• Dr. Huseyn N. Najafov – Marea întoarcere a azerbaidjenilor în Karabah, Zangezurul de Est și Azerbaidjanul de Vest
X. Lumea Cărților
• Mihai Milca – „Voltaire – contemporanul nostru”, Dumitru Almaș și Angela Banciu, 2021, Voltaire istoric, Editura Cartea Românească Educațional, București, 2021 (recenzie)
• Mihai-Bogdan Marian – „Dreptul la hrană. Standarde în domeniul alimentației și alte evoluții actuale la nivel internațional și european”, Irina Moroianu-Zlătescu, Petru-Emanuel Zlătescu și colab., Editura Universitară și Universul Academic, București, 2022 (recenzie)
XI. Eveniment
• Alina Bădulescu – Conferința Internațională „Eficiența normelor juridice” Ediția a XII-a, Facultatea de Drept Cluj-Napoca, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”
Vă dorim lectură plăcută!
Vă invităm să vizitați Arhiva revistei Punctul Critic (Click aici)
Puteți comanda revista Punctul Critic pe librăria Ideea Europeană (Click aici)
Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană
Adresa redacţiei:
Punctul critic
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]
